Povestea lui Volodimir Zelenski s-ar putea rezuma în 3 cuvinte: „Viața bate filmul!”. Și-a petrecut copilăria într-un oraș industrial, unde bandele de huligani făceau legea. În școală a practicat luptele greco-romane mai mult de nevoie, din dorința părinților de a ști să se apere în caz că ar fi fost atacat pe stradă, dar interesele lui erau mai degrabă teatrul și comedia. Adolescentul care își găsea refugiul în sălile de teatru și repeta propriile scenarii în sufrageria familiei a devenit astăzi simbol al rezistenței împotriva rușilor. Determinarea a învățat-o din familie, de la părinții lui, Oleksandr și Rimma. „Ei mi-au transmis ceva esențial: respingerea acută a minciunii și a falsității”.
Volodimir Zelenski s-a născut pe 25 ianuarie 1978, într-o familie de evrei laici, în orașul industrial Krivoi Rog din sud-estul Ucrainei. Ca majoritatea locuitorilor din acea regiune, a crescut ca vorbitor nativ de limbă rusă, iar ulterior a învățat ucraineana și engleza. Înainte de începerea școlii, timp de cinci ani, familia lui s-a mutat în Erdenet, Mongolia, unde tatăl său a fost trimis în interes de serviciu într-o uzină de extragere și de prelucrare a minereului. Au revenit în Ucraina, în orașul natal, după ce starea de sănătate a mamei a început să se deterioreze din cauza climei mongoleze. Familia a locuit o perioadă cu bunicii paterni în Krivoi Rog, oraș aflat la mai bine de 300 de km distanță de Kiev. Când Volodimir a împlinit 14 ani, la scurt timp după destrămarea Uniunii Sovietice, s-au mutat în casa bunicii materne, în același oraș industrial, cu mine de extracție a cocsului și a fierului, cu instalații de prelucrare, furnale și uzine metalurgice.
Directoarea școlii în care a învățat Zelenski: „Vesel și spiritual, dar serios și responsabil”
Părinții lui Zelenski (tatăl – profesor, mama – inginer), ar fi vrut ca fiul să devină avocat, însă Volodimir era atras mai degrabă de literatură, de teatru, muzică și dans. În cartea „Zelenski. Un actor pe scena vieții și a morții”, apărută la Editura Corint Istorie (2022), scriitorul Gallagher Fenwick o citează pe directoarea școlii primare în care a învățat președintele ucrainean: „Volodimir se descurca bine la toate materiile de la școală. Avea un nivel foarte ridicat. Vesel și foarte spiritual, era totodată serios și responsabil”. Excela însă în zona artistică. „A fost printre primii care s-au înscris la cursul de dans al domnului Petro și a montat împreună cu el niște spectacole extraordinare. Mai târziu, când Volodimir a câștigat la emisiunea Dancing with the stars, am fost foarte mândri. Primul lui dans de salon a avut loc aici, în școala noastră”, își amintește directoarea.
În orașul copilăriei lui, bandele de huligani făceau legea
În adolescență, Zelenski a început să facă lupte greco-romane și halterofilie, asta pentru că orașul în care trăia era marcat de violență, iar părinții voiau ca fiul lor să se poată apăra, la nevoie. Krivoi Rog era cunoscut ca unul dintre cele mai rău famate orașe din Ucraina. Iată cum e descris în cartea „Volodimir Zelenski – În mintea unui erou” (editura Curtea Veche) scrisă de Régis Genté și Stéphane Siohan: „După mijlocul anilor 1980, orașul industrial în declin este sfâșiat de un război între găști, care îl transformă într-unul dintre cele mai criminale din fosta Uniune Sovietică. La Krivoi Rog se declanșează «războiul alergătorilor», un fenomen specific: înfruntări de o violență fără precedent între grupuri de adolescenți nihiliști, care lansează atacuri asupra bandelor rivale folosind arme de foc, grenade și cuțite, după care scapă prin fugă. În câțiva ani, 28 de adolescenți sunt uciși și mai mult de 2.000 sunt răniți, prinși la mijloc în acest război de huligani”.
Repetiții pentru spectacole în sufrageria familiei Zelenski
Grupul de prieteni al lui Volodimir, tineri cu aceleași preocupări ca ale sale, a stat deoparte de tot ceea ce însemna tumultul străzii. Vadim Pereverziev, prieten din tinerețe al lui Zelenski, citat în cartea sus menționată, spune: „Krivoi Rog era un oraș criminal, violent, iar noi aveam aerul de puști diferiți, mai degrabă rockeri. Cu Vova (diminutiv rusesc de la Volodimir, n.r.) m-am întâlnit în anii de liceu, la ora de engleză, și am devenit amici fumând împreună. Apoi ne-am făcut o trupă rock, cântam piese de Beatles, Eagles sau Kino”.
În 1994, cei doi prieteni, alături de alți colegi din clasa a XI-a, au fondat o trupă de teatru de amatori, botezată Kvartal 95, după numele cartierului în care au crescut, alegând ironia și râsul pentru a contrabalansa violența înconjurătoare. „Făceam la început brainstorming și improvizam 10 minute glume, pe tot felul de teme. Umorul era pe atunci o formă de protest, erau ani de transformări profunde și puteam în sfârșit să spunem cu voce tare lucrurile pe care n-am fi îndrăznit niciodată să le spunem în perioada sovietică”, mai spune Pereverziev. Gașca din liceu s-a păstrat și în timpul facultății, iar repetițiile pentru spectacole și concursuri aveau loc chiar în sufrageria familiei Zelenski. „Vova era deja un lider, un motor, era cel care lua inițiativa și, mai presus de orice, era deja o mașinărie de muncă, rar am văzut așa ceva”, își amintește prietenul lui, citat în cartea menționată.
Rezistența, o lecție de familie
Părinții lui Zelenski, Oleksandr și Rimma, locuiesc încă în Ucraina, deși invazia rusă le-a pus viața în pericol. Tatăl său, în vârstă de 75 de ani, este profesor și șef al Departamentului de cibernetică și hardware de calcul la Universitatea de Stat de Economie și Tehnologie Krivoi Rog, iar mama sa, Rimma Zelenska (71 de ani), a fost inginer. Într-un interviu despre care amintește Gallagher Fenwick în cartea sa, Zelenski a declarat că părinții săi refuză să părăsească țara, deși ar fi avut oportunități de evacuare după începerea războiului. „Tatăl meu mi-a spus clar: Nu voi pleca. Aceasta este țara mea”.
În imagine, Volodimir Zelenski, alături de tatăl său. Postare pe pagina oficială de Instagram
Mama sa, la fel ca în copilărie, continuă să fie un sprijin moral pentru fiul său. Zelenski spune că educația și valorile transmise de părinții săi l-au ajutat să rămână puternic în fața adversităților. „Părinții mei sunt importanți pentru mine. Ei mi-au transmis ceva esențial – o educație foarte strictă, o viziune clară a lumii, respingerea acută a minciunii și a falsității”, notează Gallagher în cartea amintită, citând un interviu acordat de președintele ucrainean.
Jucând rolul de președinte, Zelenski s-a transformat într-un adevărat președinte
Zelenski a obținut o diplomă în Drept la Institutul de Economie din Krivoi Rog, dar nu a profesat niciodată ca avocat. În schimb, atras de teatru și comedie, s-a implicat în show-ul umoristic KVN („Clubul oamenilor veseli și ingenioși”), o competiție populară în tările sovietice, nu doar în Ucraina, ci și în Rusia. Idolii lui erau Monty Python, un grup britanic de comedie format în anii ’60, cunoscut pentru umorul absurd și satira prin care descriau societatea și lumea politică. Pasiunea sa pentru actorie l-a determinat să înființeze compania de producție Kvartal 95, care a devenit rapid un nume de referință în industria de divertisment ucraineană. Dar și în Rusia. Scheciurile satirice în care Zelenski critica politica ucraineană, oligarhii și chiar pe Vladimir Putin ajungeau și pe canalele rusești. Iar Kremlinul știa cine e Volodimir Zelenski.
Aplaudat pe platoul de filmare când juca rolul președintelui
Cu timpul, notorietatea actualului președinte ucrainean a depășit orice predicții, iar rolul care l-a consacrat a fost chiar cel de președinte – mai întâi pe micile ecrane, și doar câțiva ani mai târziu, pe marea scenă a lumii politice. Așa cum mărturisea și regizorul serialului „Sluga Naroda” (Slujitorul Poporului / Слуга народу, în ucraineană), film în care Zelenski joacă rolul unui profesor devenit peste noapte președintele țării, odată cu acest rol „Dumnezeu l-a sărutat pe Zelenski pe frunte”. În documentarul britanic „The Zelensky Story”, semnat de Michael Waldman, nenumărați colegi din compania de producție pe care o conducea actualul președinte ucrainean mărturisesc că pe parcursul filmărilor la acest serial s-a întâmplat „transformarea” lui Zelenski. Discursurile politice din scenariul filmului „Sluga Naroda” erau atât de puternice și erau spuse cu atâta patos, încredere și trăire de către Zelenski, încât acestea stârneau ropote de aplauze pe platoul de filmare, chiar dacă indicația regizorală era deplina tăcere. Filmând rolul de președinte, spun colegii săi, Zelenzki se transforma într-un președinte. Serialul a fost un succes fenomenal, captivând publicul și prevestind, în mod ironic, realitatea care avea să urmeze, așa cum subliniază și bbc.com.
Candidatura la președinție: o surpriză chiar și pentru propria soție. „I’m sorry, my love! I’m sorry!”
În ultima zi a anului 2018, chiar în programul de Revelion difuzat la televizor, Zelenski și-a anunțat candidatura la președinție. Anunțul a fost o surpriză chiar și pentru soția sa, Olena, care a aflat toate acestea urmărind emisiunea televizată. Aceasta mărturisește, tot în documentarul „The Zelensky Story” că a fost supărată la început. Nu își explica de ce soțul ei a luat această decizie fără să o anunțe în prealabil. Documentarul britanic aduce lămuriri în acest sens. Zvonurile despre candidatura actorului Zelenski la președinție circulau deja în spațiul public, iar susținătorii acestei idei erau numeroși. Însuși Zelenski spune că, la un moment dat, toată lumea aștepta candidatura lui și că în adâncul sufletului său, chiar și Olena știa asta. În timpul documentarului menționat mai sus, președintele ucrainean privește direct în cameră și îi cere iertare soției sale: „I’m sorry, my love! I’m sorry!” (Îmi pare rău, iubirea mea!).
Lider al noii generații de ucraineni
Partidul politic al lui Zelenski poartă chiar numele serialului care l-a consacrat: Partidul Slujitorul Poporului. Acesta a fost înregistrat oficial în 2018, iar Zelenski, cu sprijinul colegilor din compania de producție de film, a început o campanie politică neconvențională, foarte aproape de oameni – și la pas, prin orașe, dar și pe rețelele sociale. Mesajele sale erau simple, dar puternice: lupta împotriva corupției, modernizarea țării și apropierea de Occident. Fără o experiență politică anterioară, Zelenski a reușit să mobilizeze un val de entuziasm în rândul electoratului, în special al tinerilor. Acesta a reușit să își creeze o imagine de outsider capabil să reformeze sistemul politic din Ucraina. După ce a propus contracandidatului său o dezbatere politică pe stadion, unde și-a susținut proiectul politic în fața a zeci de mii de oameni, Zelenski a obținut în turul al doilea al alegerilor o victorie zdrobitoare. A primit 73% din voturile alegătorilor, în timp ce președintele în funcție, Petro Poroșenko primea doar 27%. Mulți l-au văzut pe Zelenski drept un lider al noii generații, capabil să rupă cu vechile structuri corupte. După învestirea sa, sondajele arătau un nivel record de încredere în noul președinte, peste 60% dintre ucraineni având așteptări pozitive legate de mandatul său.
Olena, îndelung curtată de adolescentul Volodimir
Inițial sceptică față de ideea candidaturii, Olena Zelenska – cea care i-a devenit soție lui Volodimir în 2003 –, a devenit o figură importantă în mandatul lui Zelenski, implicându-se în proiecte sociale și educaționale. „Nu am fost încântată de ideea ca soțul meu să candideze. Dar l-am susținut, pentru că am înțeles cât de important este acest pas pentru el”, mărturisea aceasta. Cei doi au fost colegi de liceu, și, după o vreme, au început, timid, o relație. Viitoarea Primă Doamnă a Ucrainei, mărturisește în documentarul „The Zelensky Story” că Volodimir a curtat-o mult timp, până când acesta i-a devenit tinerei fete indispensabil. Zelenska îl descrie în acest documentar pe soțul său ca fiind un „trouble maker” în tinerețe, un tip curajos, cu spirit liber, care se află mereu în competiție și căruia îi place să câștige. De altfel, în fotografiile din adolescență, documentarul ni-l arată pe Zelenzki ca pe un tânăr rocker, cu cercel în ureche.
Olena a urmat cursurile Facultății de Inginerie Civilă din Krivoi Rog și are diplomă de arhitect, dar nu a profesat în acest domeniu niciodată. A fost scenaristă în compania Kvartal 95 și, după ce Zelenski a devenit președinte, și-a asumat rolul de Primă Doamnă a Ucrainei, promovând inițiative culturale și educaționale. Mai mult, aceasta a solicitat în mod public sprijin militar suplimentar pentru Ucraina în fața Congresului Statelor Unite. Într-un discurs susținut în 2022, ea a subliniat nevoia urgentă de arme pentru apărarea poporului ucrainean împotriva agresiunii ruse. În plus, în timpul vizitei sale în Statele Unite, Olena Zelenska a participat la diverse întâlniri, inclusiv la Harvard University, unde a discutat despre importanța răspândirii informațiilor despre Ucraina, ca formă de rezistență împotriva agresorului, arată site-ul oficial al Președinției Ucrainei. În noiembrie 2023, Olena Zelenska a fost inclusă pe lista Financial Times a celor mai influente 25 de femei din lume, alături de Beyoncé sau Ursula von der Leyen.
„Nu am nevoie de un taxi, am nevoie de muniție”
Ajuns la putere, Zelenski s-a confruntat rapid cu problemele reale ale Ucrainei: un sistem corupt, un conflict înghețat în estul țării și relații tensionate cu Rusia. Deși inițial părea un lider slab, fără experiență, el a reușit să își întărească poziția, promovând reforme și consolidând relațiile cu Occidentul. Nu trecuseră nici 3 ani de la preluarea mandatului de președinte în momentul în care a izbucnit războiul (24 februarie 2022). În fața unui atacurilor devastatoare ale Rusiei, Zelenski a refuzat să părăsească țara, chiar și atunci când Statele Unite s-au oferit să îi trimită o echipă care să îl evacueze din Kievul bombardat. Celebrul său răspuns – „Nu am nevoie de un taxi, am nevoie de muniție” – a devenit simbolul rezistenței ucrainene.
O familie aflată în bătaia puștii. „Nu sunt un președinte rău, dar sigur nu sunt un tată bun!”
Volodimir și Olena au doi copii. Oleksandra, născută în 2004, și Kiril, născut în 2013. Fotografii cu copiii Zelenski din ultimii trei ani sunt imposibil de găsit pe rețelele sociale sau în presă, însă pe contul de Instagram al Olenei încă există fotografii de familie mai vechi, cu cei doi copii ai familiei.
Deși familia a fost întotdeauna protejată de expunerea publică, războiul i-a forțat să trăiască departe unul de celălalt pentru siguranță. „Unii spun că nu sunt un președinte rău, dar sigur nu sunt un tată bun acum. Îmi pare rău că nu am timp de copii și că copiii mei nu au fost crescuți de mine. Chiar acum, îi cresc soția și războiul”, declara președintele Zelenski într-un interviu citat de Mediafax, la un an de la începerea războiului. Deși Zelenski și familia sa au devenit ținte ale unor posibile atacuri rusești, aceștia au refuzat să părăsească țara. S-au aflat sub pază strictă, au locuit în buncăre, dar încă se află în Ucraina, unde copiii își continuă studiile, dar fără să aibă apariții publice.
Răvășitoare sunt dezvăluirile Primei Doamne despre viața lor de familie pe timp de război și despre cum privesc situația Ucrainei cei doi copii, într-un interviu acordat presei din Ucraina, citat de digi24.ro: „Cu fiica mea este mai ușor, este deja adult. Citește totul, vede totul și știe ce victorii trebuie să obținem pentru a pune capăt războiului. Cu fiul meu este ceva mai diferit, este un politolog care crește, știe totul, ne dă sfaturi militare, ce arme ar trebui să cumpere țara… Tatălui lui îi spune ce tancuri, avioane, elicoptere trebuie să cumpărăm, ce ne lipsește. Ce țări nu ne ajută cum trebuie, ce țări ne ajută așa cum ne-am dori. Este un expert militar, poți vorbi cu el despre asta luni întregi”.
Un film în derulare… Punctul culminant, în Biroul Oval
Întâlnirea recentă dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump în Biroul Oval a generat reacții mixte la nivel internațional. Discuțiile tensionate dintre cei doi lideri au evidențiat diferențe semnificative de opinie privind soluționarea conflictului din Ucraina. După celebra întâlnire de la Casa Albă, părerile publicului din întreaga lume despre Volodimir Zelenski sunt împărțite. Deși unii apreciază poziția sa fermă împotriva Rusiei, alții consideră că abordarea sa ar putea complica relațiile diplomatice cu aliații occidentali. Însă, indiferent care va fi evoluția conflictului, impactul său asupra Ucrainei și asupra lumii întregi va rămâne unul profund.
