Mâncărimile interminabile la cei mici sunt o obișnuință pentru părinții ai căror copii se confruntă cu dermatita atopică. Micuții care au rude apropiate cu diverse tipuri de alergii au risc mai mare de a face dermatită din primele luni de viață. Un ghid complet al dermatitei atopice, cu explicații oferite de medicul dermatolog Iulia Panțuru, citiți mai jos.
Dermatita atopică este un diagnostic pe care îl primesc din ce în ce mai mulți copii, iar unii ajung să sufere de forme extrem de severe. Afecțiunea se manifestă prin mâncărimi, piele uscată, eczeme pe diverse zone ale corpului (brațe, față sau tot corpul, în formele grave). Greșelile în îngrijirea pielii făcute chiar de părinți sunt de foarte multe ori responsabile de declanșarea și agravarea acestui tip de dermatită. Produsele agresive cu pielea, diversificarea alimentației făcută greșit, spălarea zilnică a copiilor, temperatura prea ridicată a apei, frecarea pielii se numără printre aceste greșeli.
„Pielea este cel mai mare organ al corpului, este bariera noastră care, dacă este integră și în stare bună, ne ajută să nu ne îmbolnăvim prea ușor. Pielea bebelușului are și ea trei straturi la fel ca cea a adultului – epiderm, derm și hipoderm. Problema este că la copii nu este suficient dezvoltată, este imatură, nu are aceleași proprietăți”, afirmă medicul specialist dermatolog Iulia Panțuru.
O regulă importantă în stabilirea diagnosticului de dermatită este dacă copilul are sau nu mâncărimi. „O diferență mare între dermatita atopică și cea seboreică, spre exemplu, este că atopia produce mâncărimi, iar copilul se scarpină. Nu există dermatită atopică fără mâncărimi. La dermatita seboreică, în schimb, copilul nu este deranjat, ci doar părinții”, detaliază medicul.
„Copilul cu dermatită atopică trebuie spălat mai rar”
Suprafața pielii este de două-trei ori mai mare la copii în raport cu greutatea, ceea ce îi face foarte sensibili la modificările de temperatură. „Copilul cu dermatită nu trebuie înfofolit. Regula mea este: păstrați lucrurile cât mai simple. Un nou-născut nu trebuie spălat zilnic. Copiilor le place, este o parte a unui ritual, se liniștesc și adorm mai repede, în schimb pielea se deshidratează, ceea ce deschide calea către declanșarea dermatitei. Copilul cu dermatită atopică trebuie spălat de două ori pe săptămână”, este recomandarea medicului dermatolog.
În situația în care spălarea se face mai frecvent și nu numai atunci, specialistul recomandă săpunurile speciale – care nu conțin alergeni, cu cât mai puține componente, și folosirea cremei hidratante cât mai repede după baie.
Șervețelele umede, folosite doar în caz de urgență
Când copilul este spălat foarte frecvent, se distruge filmul hidrolipidic al pielii. „Un copil mic, care nu are de ce să se murdărească, nu trebuie spălat zilnic. Și în nici un caz nu trebuie spălat cu săpunuri direct pe piele. Preferabil este să se pună ulei de baie în apă, iar temperatura apei să fie sub 37 de grade C, pentru că apa fierbinte deshidratează”, explică medicul dermatolog Iulia Panțuru. Alte reguli generale la acest capitol:
– Baia să fie cât mai scurtă
– Hidratarea să se facă în primele 5 minute după baie (se absorb mai bine emolientele)
– Să sa se usuce pielea, evitand frecarea (doar tamponați)
– De fiecare dată când i se schimbă scutecul, copilul va fi spălat la chiuvetă cu gel de spălare.
– Șervețelele umede să fie folosite doar în caz de urgență și nu acasă, unde pot fi spălați.
– Copiilor cu atopie nu trebuie să li se facă masaj pentru că pot declanșa episoade de mâncărime.
Nașterea prin cezariană crește riscul de dermatită atopică
Specialiștii recomandă mare atenție la păstrarea așa numitului microbiom cutanat, care reprezintă totalitatea bacteriilor care trăiesc pe piele și ne mențin un echilibru. În momentul în care spălăm prea mult copilul sau folosim prea mult săpun dur, distrugem aceste bacterii bune și lăsăm loc stafilococului auriu, care stă pe piele în mod natural, fără a deranja.
Copiii născuți prin cezariană pornesc cu un mic minus la acest capitol, pentru că doar prin nașterea naturală pielea se colonizează cu bacterii prietenoase. „Ei ies complet sterili și sunt expuși mediului de spital care nu este așa de prietenos precum ne-am dori, așa că, dacă au părinți cu atopie, vor avea un risc mai mare de a dezvolta dermatită”, atenționează dermatologul. Asta nu se întâmplă, însă, în cazul copiilor care se nasc natural, pentru că ei sunt colonizați cu bacterii prietenoase din vaginul mamei.
Produse cu minimum de ingrediente, testate dermatologic
Vestea bună în ceea ce privește copiii cu dermatită atopică este că, până la vârsta de 5 ani, 80% dintre copii se autoimunizează și nu mai au probleme grave. Însă, părinții trebuie să acorde mare atenție produselor de îngrjire pe care le folosesc pentru copiii lor. Oana Botofei, mămica unei fetițe diagnosticată cu dermatită atopică, este printre cei care au ales să participe la un program lansat de La Roche-Posay – Familiile Lipikar. „Fetița mea a avut un puseu sever de dermatită atopică la vârsta de 5 luni. După multe mâncărimi și nopți nedormite și multe tratamente încercate, inclusiv cu cortizon (pentru o perioadă scurtă), am început să folosesc creme și apă termală în cadrul programului La Roche-Posay, produse care mi-au fost de mare ajutor. Tare aș vrea să aflu de la ce a apărut dermatita ei, însă momentan nu am un răspuns”.
Produsele dedicate pielii foarte uscate, cu tendință atopică marca La Roche-Posay sunt testate pentru toate catogoriile de vârstă, iar apa termală stă la baza tuturor produselor: de la geluri de duș, la creme ce pot fi folosite în caz de iritatii, pentru hidratatea făcută după baie etc. Nu au parabeni, săpun, coloranți, alcool, ftalați. Conțin minimum de ingrediente, iar ambalajele sunt fără bisfenol (ingredient din plastic care s-a dovedit cancerigen).
Poate fi prevenită dermatita atopică?
La întrebarea dacă se poate face ceva pentru prevenirea dermatitei atopice, răspunsul nu este tocmai simplu. Cei care știu că au în familie cazuri de alergii trebuie să ia toate măsurile amintite pentru a nu agresa pielea copilului (spălare mai rară a copilului, folosirea de produse puțin agresive etc.).
„Însă, pe un teren alergic, dermatita se poate declanșa dacă cumperi un parfumant de cameră, dacă cureți pe jos cu un produs dur, se poate declanșa de la ceva ce a mâncat mama care alăptează. La caju, nuci sau ouă se fac explozii de dermatită atopică. Factorii declanșatori sunt foarte mulți și diferă de la un copil la altul. De aceea în cazul copiilor cu forme grave de dermatită este foarte importantă echipa pe care dermatologul o face cu alergologul, alături de care se decide la ce va fi testat copilul. Asta pentru că regimul se poate dovedi mai important ca tratamentul”, este concluzia dermatologului Iulia Panțuru.
