Twilight Sleep, anestezia anilor 1900 pentru o naștere fără amintiri

Ramona Dinescu
Twilight Sleep

Twilight Sleep sau Dammerschlaf, cum era numită de medicii germani ce o foloseau în clinicile lor, era, de fapt, un medicament ce ajuta la calmarea durerilor și la ștergerea memoriei travaliului.

Timp de secole, femeile s-au rugat să se inventeze ceva care să ușureze durerile nașterii. Până în 1800, majoritatea femeilor năștea acasă cu ajutorul altei femei sau a moașei din localitate. Pentru cele mai multe dintre ele, durerile nașterii erau văzute ca o parte firească a vieții de femeie. Anestezia în timpul sarcinii a devenit populară prin 1850, după ce Regina Victoria a folosit eter în timpul travaliului. În acele zile, anestezia însemna, de fapt, orice medicament care putea aduce femeia într-o stare de inconștiență, iar dozajul era oricât de mare posibil pentru a induce această stare. Aproape 70 de ani mai târziu, un alt tip de anestezic a ajuns să fie o opțiune pentru durerile nașterii: Twilight Sleep.

Cum a devenit popular Twilight Sleep?

La început, Twilight Sleep a fost primit cu scepticism, ba chiar nu reprezenta o alegere pentru foarte mulți medici, în special pentru cei din America.

Pericolele și efectele adverse la care se supunea pacienta care folosea acest medicament au fost citate ca motive pentru care Twilight Sleep nu ar fi trebuit folosit în timpul nașterii.

Fără să dea atenție acestor avertismente, femeile bogate călătoreau în Germania, fiind atrase de ideea de a naște fără dureri. De-a lungul timpului, medicii germani care au folosit această anestezie ca experiment, și-au rafinat metodele și lucrurile păreau să capete o lumină pozitivă. Mai mult decât atât, în 1914, doi jurnaliști americani au călătorit în Germania pentru a face un reportaj ce urma să fie relatat într-o populară revistă pentru femei. Articolul a descris luxul pe care femeile îl găseau la clinica nemțească, compasiunea medicilor de acolo și, cel mai important, faptul că femeile dormeau în timpul nașterii. A fost prezentată ca o descoperire miraculoasă. Acest lucru s-a întâmplat în timpul Mișcării Sufragetelor (mișcarea de emancipare a femeilor din Anglia, de la începutul secolului XX, al cărei scop a fost obținerea de drepturi pentru femei, în special cele politice, inclusiv dreptul de vot) și, în scurt timp, a pus în mișcare un apel la acțiune pentru primele feministe din America.

Femeile au început să ceară dreptul la Twilight Sleep

A fost astfel formată Asociația Națională Twilight Sleep, care a început o campanie concentrată prin care se cerea medicilor din America să adopte această practică în timpul nașterii. Faptul că medicamentul a fost respins de medicii americani mai bine de un deceniu, devenise neimportant. Femeile simțeau nevoia să se răscoale împotriva opresiunilor medicilor care îngrădeau accesul la acest miracol.

Femeile din societate și unii medici de renume au preluat cazul și au început să croiască un drum pentru această anestezie miraculoasă. Presiunea publică uriașă și potențiala pieredere a clienților i-a făcut pe mulți medici ginecologi să ofere Twilight Sleep ca alternativă la nașterea cu dureri. Spitalele s-au mobilizat rapid și au inclus în oferta lor acest medicament pentru femeile care îl doreau.

Ce substanțe erau folosite în Twilight Sleep?

Pentru a produce Twilight Sleep erau combinate două medicamente: morfină și scopolamină.

Morfina este un derivat din opiu și a fost dezvoltată și testată pentru prima dată la începutul secolului al 19-lea de către asistentul unui farmacist german. Această substanță acționează asupra sistemului nervos central ajutând la calmarea durerilor.

Conform wikipedia.com, scopolamina este alcaloid toxic ce se găsește în frunzele și semințele unor plante, dar poate fi obținut și sintetic. Doza toxică letală pentru om este de circa 100 de mg. Efectul asupra pacientului este de a cădea într-o stare semi conștientă și să experimenteze amnezia (incapacitatea de a-și aminti evenimentele recente). Prin folosirea combinației potrivite din aceste două substanțe, femeile adormeau, iar când se trezeau nu-și putea aminti nimic din timpul nașterii. Pentru ele era o naștere fără dureri deoarece nu-și aminteau deloc nașterea.

Care erau efectele adverse?

Faptul că nu-și aminteau durerile din timpul nașterii, nu însemna neapărat că acele femei care au folosit Twilight Sleep au avut o naștere fără traume.

Scopolamina era cauza pentru care femeile își pierdeau inhibițiile și nu erau absolut deloc conștiente de ceea ce se întâmpla cu ele în timpul nașterii. Cantitatea mică de morfină folosită ajuta la calmarea durerilor, însă contribuia și dezinhibarea pacientelor și chiar la instalarea unei stări psihotice. Multe femei loveau în jurul lor tot ce întâlneau, altele se loveau cu capul de pereți, se zgâriau singure sau își înfigeau unghiile în personalul medical și țipau în mod constant. Uneori erau legate de pat, de glezne și încheieturile mâinilor sau erau puse în cămăși de forță.

Adeseori li se înfășurau prosoape în jurul capului și ochilor pentru a nu se răni, erau așezate în paturi securizate (asemenea pătuțurilor pentru bebeluși) ca să nu cadă pe jos. Ele rămâneau legate în pat și țipând până ce se sfârșea travaliul.

Bebelușii erau de asemenea semnificativ afectați de Twilight Sleep. Medicamentele treceau prin placentă și făceau să le slăbească sistemul nervos central. Se nășteau drogați și nu aveau capacitatea de a respira normal. Acele imagini bine cunoscute cu nou-născuții ținuți cu capul în jos și plesniți de către medici, vin tocmai din acea perioadă, când doctorii încercau să reînvie copiii din starea comatoasă indusă de medicament.

Ce s-a întâmplat în America?

Femeile care au testat Twilight Sleep în America probabil că nu au avut aceeași experiență cu cele care au apelat șa această procedură în Germania. Clinicile germane au avut un mare succes, în principal datorită programului de tratament ce era adaptat în funcție de caz. O femeie bogată putea sta în clinică cu o lună înainte de data probabilă a nașterii, astfel încât personalul medical să lucreze în a găsi doza potrivită de scopolamină pentru fiziologia ei particulară. Când travaliul începea, medicul stătea cu ea și o monitoriza de la prima doză de Twilight Sleep, îi făcea teste de memorie din 30 în 30 de minute și în ajusta dozajul în funcție de starea de conștiență asupra mediului înconjurător.

Avea mai multe pături și cearșafuri pe pat, purta ochelari închiși la culoare și dopuri de urechi pentru a evita suprastimularea. Cu alte cuvinte, proaspăta mămică avea să se trezească fără nici o amintire din timpul nașterii și rămânea în rezerva sa privată timp de o lună.

Medicii americani au fost în vizită în Germania, au observat câteva nașteri, iar apoi s-au întors acasă pentru a pune în practică tratamentul. Se numea că au fost instruiți în aplicarea Twilight Sleep, deși nemții recomandau un curs de 3 ani pentru a învăța așa cum trebuie tehnica.

Numărul mare de femei care solicitau Twilight Sleep în America i-a determinat pe unii medici să mai ardă din etape atunci când au implementat procedura și au trecut peste argumentele celor care erau împotriva acestei practici. Medicii au început să ofere tuturor pacientelor aceeași doză de substanțe, în loc să personalizeze dozajul așa cum se întâmpla în clinicile din Germania. Asistentele din spitale care fuseseră instruite în folosirea tratamentului Twilight Sleep erau cele care observau pacientele în timpul travaliului, iar medicii asistau doar atunci când nașterea era iminentă. Viitorilor tați le-a fost interzis accesul în sala de naștere. Doar personalul medical putea fi martor al efectelor traumatizante ale medicamentelor.

Sfârșitul unei ere

În 1915, la un an după ce nebunia Twilight Sleep a început, Francis Carmody, una dintre cele mai aprige susținătoare ale acestei terapii, a murit în timp ce dădea naștere celui de-al treilea copil al său, fiind sub influența medicamentelor. Doctorul și soțul ei au negat că medicamentele i-ar fi cauzat moartea, însă, imediat după acest caz, cererea pentru miracolul ce făcea posibilă nașterea fără dureri s-a diminuat semnificativ.

Cu toate acestea, Twilight Sleep a continuat să fie folosit până spre mijlocul secolului, până ce unele femei au început să ceară înregistrări ale experiențelor lor din timpul nașterii. Asistentele și ceilalți oameni care au asistat la experiențele traumatizante ale nașterii fără dureri au început să povestească, iar o astfel de opinie a fost publicată în Ladies Home Journal, în 1958, o publicație extrem de populară și bine cotată. Aceste povești ale delirului ce cuprindea femeile ce se răneau singure au dus la eradicarea acestei practici. Până la începutul anilor 1970, nu mai era de mult o rutină ca femeile să fie anesteziate pentru a deveni inconștiente în timp ce bebelușii lor erau scoși cu forcepsul.

Un alt efect al practicii Twilight Sleep a fost acela că femeile au renunțat la nașterile acasă și au început din ce în ce mai mult să meargă la spitale sau clinici pentru a se lăsa pe mâna unor medici.

Sursa: www.bellybelly.com.au

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Îți recomandăm și

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa