Travaliul indus și cezariana. „De când am născut, am fost într-o continuă căutare de informații cu privire la ce am pățit, încercând să îmi vindec rana. Trăisem o trauma, atunci când ești luat prin surprindere și ai impresia că totul va fi bine și de fapt se adeverește că nu este, rămâi cu emoții greu de gestionat și cazi într-o boală grea numită depresie.
Travaliul indus și cezariana. Simțeam că nu era momentul să nasc
Am avut o sarcina ușoară, plină de emoții pozitive, credeam că sunt una dintre fericitele mămici care vor naște ușor și natural. Fiind tânăra nu îmi făceam prea multe probleme. Termenul se apropia și eu eram din ce în ce mai nerăbdătoare să îmi văd mititelul ce a stat timp de 9 luni în burtică mea.
Am fost la controlul săptămânal care avea loc deoarece se apropia termenul, doctorul mi-a spus în urmă consultului că am placentă îmbătrânită și deja colul deschis, plus dilatație. Eu nu simțeam nimic, simțeam că nu este momentul având doar 39 de săptămâni și 5 zile, însă nerăbdarea m-a făcut să accept să mă internez.
Aș fi vrut să întorc timpul și să refuz internarea
Nu știam ce mă așteaptă, îi spusesem doctorului că în niciun caz nu voiam să îmi declanșeze travaliu cu oxitocină și vreau să vină bebe atunci când dorește. M-am internat, a venit asistentă și mi-a spus că azi nasc, că bebe este pregătit, emoțiile m-au cuprins și m-am lăsat pe mâna lor. Mi-au dat calciu, mi-au rupt membranele și perfuzie cu oxitocină.
După 6 ore de travaliu nu foarte intens, colul nu se dilata, așa că mi-au administrat încă o injecție de dilatare, deja simțeam că lucrurile nu au un demers favorabil, aș fi vrut să întorc timpul și să refuz internarea. După 6 ore de travaliu copilul s-a întors cu ceafă și doctorul mi-a spus că nu pot naște natural, așa că mă bagă de urgență în sala pentru cezariană.
Hemoragie în urma dezlipirii placentei de uter
Eram super dezamăgită, însă evenimentul asta era mic pe lângă ce avea să urmeze. În timpul operației, l-am auzit și văzut pe bebicul meu, eram fericită… În timp ce asistenta mi l-a dat să îl pup, doctorul începuse să se agite și asistentă mi l-a luat repede pe bebe.
Aveam hemoragie în urmă dezlipirii placentei de pe uter. Doctorul a încercat să îmi maseze uterul și să îmi administreze medicamente pentru contactarea uterului, însă ele nu au funcționat. Eu mi-am pierdut cunoștința, îmi amintesc doar secvențe. Doctorul m-a întrebat dacă scoate uterul și eu am răspuns inconștient DA, fără să realizez ce se întâmplă și ce scoate.
Travaliul indus și cezariana. Îmi scoseseră uterul…
M-am trezit după 3 ore și am avut un șoc la aflare veștii, îmi făcuseră histerectomie. Eu îmi doream nespus 2 copii, vestea a căzut ca un topor, au fost luni întregi în care m-am gândit că de vină a fost travaliu indus, anemia din timpul sarcinii…. căutăm vinovați.
Credeam că dacă lăsăm travaliu să fie natural nu mai pățeam asta. Cert este că nu mai contează nimic. Decât faptul că am luptat pentru puiul meu să îmi revin din depresie și o să îi ofer o viață frumoasă alături de tatăl lui și cine știe poate un fraților sau o surioară, însă adoptați. Viață este grea și te pune la încercare. Însă doar tu poți ieși din gândurile negative ce te înconjoară.
Această a fost povestea mea.
Va mulțumesc,
Mariana”
Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în cel mult 1.000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!
