Toxoplasmoza la gravide, risc major pentru bebeluș. Cum se previne, ce simptome are

Ramona Dinescu
toxoplasmoză gravidă cu pisică
Tratamentul specific variază în funcție de severitatea și localizarea infecției. FOTO: Shutterstock

Toxoplasmoza este o infecție cauzată de un parazit microscopic, extrem de riscantă în timpul sarcinii deoarece poate trece prin placentă la făt. De aceea, este recomandată efectuarea testului TORCH înainte de sarcină pentru depistarea anticorpilor rezistenți la toxoplasmoză.

Cercetările estimează că din peste 4 milioane de nașteri anuale în Statele Unite, se nasc între 400 și 4000 de bebeluși infectați cu toxoplasmoză. Această infecție poate fi ușoară sau severă și poate duce la nașterea unui copil mort, la leziuni neurologice și structurale pe termen lung și la alte efecte devastatoare. Vestea bună este aceea că femeia însărcinată are la îndemână multe mijloace pentru a preveni contactarea infecției.

Ce este toxoplasmoza?

Toxoplasmoza este o infecție cauzată de un parazit numit Toxoplasma gondii. Acest parazit este comun la pisici, dar poate infecta și alte animale și oameni. Infecția se poate contracta prin:

  • Consumul de carne crudă sau insuficient gătită, în special de miel, porc sau vânat, care conține chisturi de Toxoplasma.
  • Contactul direct cu fecalele de pisică infectate, de exemplu prin manipularea litierei pisicii.
  • Consumul de alimente sau apă contaminate cu chisturi de Toxoplasma.
  • Transmiterea de la mamă la copil în timpul sarcinii (toxoplasmoza congenitală).

Conform specialiștilor, poate avea urmări severe dacă este contractată în timpul sarcinii, deoarece se poate transmite fătului, putând duce la instalarea unor leziuni cerebrale și chiar orbire. Pentru majoritatea oamenilor toxoplasmoza nu este periculoasă, deoarece de cele mai multe ori nu se manifestă simptomatic. Mai mult decât atât, odată tratată, această infecție nu va mai fi contractată a doua oară, deoarece organismul tău știe deja să se protejeze împotriva acestui parazit. Din păcate, dacă este contractată în timpul sarcinii și nu este depistată și tratată la timp, poate fi foarte periculoasă pentru făt.

Toxoplasmoza congenitală

Toxoplasmoza congenitală este o formă de toxoplasmoză care apare atunci când o femeie însărcinată se contaminează cu Toxoplasma gondii și transmite parazitul la fătul său prin placentă. Aceasta poate avea consecințe grave pentru făt, în funcție de momentul în care infecția este contractată în timpul sarcinii.

Modalități de transmitere

  • Primul trimestru: Riscul de transmitere la făt este mai mic, dar dacă se transmite, consecințele pot fi mai severe.
  • Al doilea și al treilea trimestru: Riscul de transmitere crește, dar severitatea consecințelor pentru făt poate fi mai redusă comparativ cu primul trimestru.

Care este riscul infectării cu toxoplasmoză?

Numai 15% dintre femei sunt imune la toxoplasmoză, conform Centrului de Control și Prevenție a Bolilor din SUA. Din fericire, numărul celor care contactează infecția în timpul sarcinii este relativ mic și nu toate o transmit mai departe fătului.

Riscul ca bebelușul să fie infectat cu toxoplasmoză crește pe măsură ce sarcina progresează. Dacă contactezi toxoplasmoza în primul trimestru, riscul ca bebelușul să se infecteze este de aproximativ 15%. În trimestru doi, riscul crește la 30%, iar în trimestrul trei de sarcină, riscul ca bebelușul să se nască cu toxoplasmoză este de 60%. Cu toate acestea, chiar dacă riscul de transmitere este mare spre sfârșitul sarcinii, toxoplasmoza poate fi mai severă pentru făt dacă îl infectează în primul trimestru.

Există un risc foarte mic de infectare a fătului în cazul în care mama contactează toxoplasmoza cu câteva luni înainte de a rămâne însărcinată, susține Dr. Ruxandra Dumitrescu, medic primar obstetrică-ginecologie.

Cum se răspândește toxoplasmoza?

  • Experții estimează că aproape jumătate din cazurile de toxoplasmoză sunt cauzate de consumul alimentelor crude, nepreparate termic. Poți contacta infecția consumând carne infectată și nepreparată termic corespunzător, mâncând legume și fructe nespălate, bând apă contaminată sau dacă nu te-ai spălat pe mâini după ce ai umblat cu pământ contaminat sau ai schimbat litiera pisicii.
  • Toxoplasmoza nu se transmite de la persoană la persoană, excepție făcând situațiile de transfuzie de sânge.
  • Singurul organism viu care transmite acest parazit este pisica. Dacă o pisică este infectată, în fecalele sale vor apărea ouă ale parazitului toxoplasma gondii pentru aproximativ 2 săptămâni. Iar în solul umed ouăle vor supraviețui în jur de 18 luni. De aceea, dacă ești însărcinată sau plănuiești să aduci pe lume un copil, va trebui să lași pe altcineva să se ocupe de igiena pisicii tale. Există chiar unele voci care afirmă că o pisică și o femeie însărcinată nu ar trebui să stea în aceeași casă. Dacă eşti, totuşi, stăpâna unei pisici, încearcă să intri cât mai puțin în contact cu acest animal, mai ales cu fecalele sale în momentul în care îi schimbi cutia cu nisip.
  • De asemenea, ai mare grijă la igienă. Spală-te pe mâini înainte de fiecare masă, nu consuma fructe sau legume crude, nespălate, precum și carne sau ouă care nu au fost bine gătite.

Simptome frecvente

Fără a face un test, probabil nici nu vei ști că ești infectată. Marea majoritate a persoanelor infectate cu un sistem imunitar sănătos, nu prezintă nici un fel de simptome. Se poate manifesta prin umflarea ganglionilor, dar fără durere sau prin alte simptome ușoare precum crampe musculare, oboseală, dureri de cap, febră și posibil durere sau iritație în gât.

Uneori, toxoplasmoza este suspectată dacă anumite anomalii fetale sunt detectate la ecograf, deși majoritatea feților infectați apar normal pe ecranul ecografului.

În mod normal, orice medic din România care pune diagnostic de sarcină, va recomanda imediat efectuarea testului TORCH. Această testare, care din păcate nu este suportată de Casa de Asigurări de Sănătate, depistează o serie de infecții periculoase pentru sarcină, printre care și toxoplasmoza.

Simptome generale

Pentru persoanele cu un sistem imunitar sănătos:

  • Febră ușoară
  • Ganglioni limfatici umflați (în special la nivelul gâtului)
  • Dureri musculare și articulare
  • Oboseală
  • Dureri de cap

Simptome severe

Pentru persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele cu HIV/SIDA, pacienți care urmează tratamente cu imunosupresoare sau cei care au suferit transplanturi de organe, simptomele pot include:

  • Encefalită (inflamația creierului), manifestată prin dureri de cap severe, confuzie, coordonare slabă și convulsii
  • Probleme pulmonare, cum ar fi pneumonia
  • Probleme cardiace, cum ar fi miocardita (inflamația mușchiului inimii)
  • Probleme de vedere, inclusiv coriorenită (inflamația retinei și coroidului), care poate duce la vedere încețoșată sau pierderea vederii

Toxoplasmoza congenitală

La făt și nou-născut, simptomele toxoplasmozei congenitale pot include:

  • Avort spontan sau naștere prematură
  • Deficiențe de vedere, inclusiv corioretinita
  • Hidrocefalie (acumularea excesivă de lichid în creier)
  • Calcificări intracraniene
  • Surditate
  • Convulsii
  • Întârzieri în dezvoltare și probleme cognitive
  • Hepatosplenomegalie (ficat și splină mărite)
  • Icter (colorarea galbenă a pielii și a ochilor)

Simptome rare

În cazuri rare, toxoplasmoza poate provoca:

  • Eruptii cutanate
  • Probleme digestive, cum ar fi greață și diaree

Bine de știut: Dacă apar simptomele descrise mai sus și există suspiciunea de toxoplasmoză, este important să consulți un medic pentru diagnostic și tratament adecvat. Diagnosticul se bazează pe teste serologice (detectarea anticorpilor specifici în sânge) și, în cazuri mai complicate, pe imagistică medicală sau alte teste de laborator.

Cum se tratează și cât durează tratamentul pentru toxoplasmoză

Durata tratamentului pentru toxoplasmoză variază în funcție de tipul și severitatea infecției, precum și de starea de sănătate generală a pacientului. Iată câteva scenarii comune:

Persoane sănătoase

  • Infecție acută asimptomatică sau ușoară: Majoritatea persoanelor sănătoase nu necesită tratament specific dacă nu prezintă simptome sau dacă simptomele sunt ușoare. Sistemul imunitar al organismului gestionează de obicei infecția.
  • Infecție simptomatică ușoară: Tratamentul, dacă este necesar, poate dura câteva săptămâni, de obicei între 2 și 4 săptămâni. Medicamentele utilizate pot include o combinație de pirimetamină și sulfadiazină, adesea în asociere cu acid folinic pentru a preveni efectele secundare ale pirimetaminei.

Persoane cu sistem imunitar slăbit

  • Infecție acută severă: Tratamentul poate fi mai intens și de lungă durată, de obicei între 4 și 6 săptămâni sau mai mult, în funcție de răspunsul pacientului la tratament. Acesta poate include pirimetamină, sulfadiazină și acid folinic. În cazurile severe, tratamentul poate necesita ajustări și monitorizare continuă.
  • Infecție cronică sau reactivare: Persoanele cu HIV/SIDA sau alte condiții imunosupresoare pot necesita un tratament pe termen lung pentru a preveni reactivarea infecției. Aceasta poate însemna tratament de întreținere pe termen lung sau chiar pe viață, în funcție de starea imunologică a pacientului.

Toxoplasmoza congenitală

  • Tratamentul prenatal: Dacă infecția este detectată la mamă în timpul sarcinii, tratamentul poate începe imediat și poate dura până la naștere. Medicamentele utilizate includ spiramicina pentru a reduce riscul de transmitere la făt.
  • Tratamentul postnatal: Nou-născuții cu toxoplasmoză congenitală sunt tratați de obicei cu pirimetamină și sulfadiazină, de obicei pentru un an de zile, pentru a reduce riscul de complicații pe termen lung.

Monitorizare și ajustare

Tratamentul poate necesita ajustări pe parcursul perioadei de administrare, în funcție de răspunsul pacientului și de apariția eventualelor efecte secundare. Este esențial ca pacienții să urmeze indicațiile medicului și să efectueze controale periodice pentru a monitoriza evoluția infecției și a ajusta tratamentul după necesități.

Bine de știut: Durata tratamentului pentru toxoplasmoză poate varia de la câteva săptămâni la mai multe luni sau chiar pe termen lung, în funcție de severitatea și tipul infecției, precum și de starea de sănătate a pacientului. Respectarea strictă a regimului de tratament sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a afecțiunii.

Prevenție

Prevenirea toxoplasmozei implică adoptarea unor măsuri de igienă și alimentație pentru a evita expunerea la Toxoplasma gondii. Iată câteva recomandări pentru prevenirea infecției:

Măsuri legate de alimentație

  • Gătirea corectă a cărnii: Gătește bine carnea de miel, porc și vânat până la temperaturi interne sigure pentru a distruge parazitul. Evită consumul de carne crudă sau insuficient gătită.
  • Spălarea mâinilor și a ustensilelor: Spală-ți mâinile cu apă și săpun după manipularea cărnii crude. Spălă bine ustensilele, tocătoarele și suprafețele care au intrat în contact cu carnea crudă.
  • Spălarea fructelor și legumelor: Spălă bine fructele și legumele înainte de a le consuma, pentru a îndepărta orice contaminare posibilă cu sol sau fecale de animale.
  • Evitarea laptelui nepasteurizat: Evită consumul de lapte și produse lactate nepasteurizate, deoarece pot conține parazitul.
  • CITEȘTE ȘI: Aburul, una din cele mai sănătoase metode de preparare a alimentelor

Măsuri legate de pisici și litieră

  • Igiena litierei: Dacă ai pisici, curăță litiera zilnic folosind mănuși și spală-ți bine mâinile după aceea. Parazitul devine infecțios la 1-5 zile după ce este eliminat în fecalele pisicii, așa că o curățare frecventă reduce riscul de infecție.
  • Evitarea contactului cu fecalele de pisică: Femeile însărcinate și persoanele cu sistem imunitar slăbit ar trebui să evite manipularea litierei pisicii sau să folosească mănuși și să se spele pe mâini imediat după aceea.
  • Hrănirea pisicilor: Hrănește pisicile cu alimente comerciale sau carne bine gătită, nu cu carne crudă, pentru a preveni infectarea lor cu Toxoplasma gondii.

Măsuri legate de sol și apă

  • Evitarea contactului direct cu solul: Poartă mănuși atunci când lucrezi în grădină sau manipulezi solul și spălă-te pe mâini după aceea.
  • Spălarea mâinilor: Spală-te pe mâini cu apă și săpun după orice activitate în aer liber care implică contact cu solul.
  • Consumul de apă sigură: Asigur-te că bei apă din surse sigure și evită consumul de apă nefiltrată sau netratată care ar putea fi contaminată.

Prevenirea toxoplasmozei congenitale

Femeile însărcinate ar trebui să fie deosebit de atente pentru a preveni toxoplasmoza congenitală:

  • Evitarea manipulării litierei pisicii.
  • Spălarea minuțioasă a fructelor și legumelor.
  • Gătirea corectă a cărnii.
  • Spălarea frecventă a mâinilor, mai ales după manipularea alimentelor crude, a solului sau a litierei pisicii.

Adoptarea acestor măsuri poate reduce semnificativ riscul de infecție cu Toxoplasma gondii și de dezvoltare a toxoplasmozei.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa