Mișcările copilului în burtică – tot ce trebuie să știi despre ele

Mișcările fetale reflectă ritmul dezvoltării musculare intrauterine și, pentru că cele mai multe dintre acestea sunt mișcări reflexe sau declanșate ca răspuns la zgomot, lumină sau atingere, sunt o probă a dezvoltării neuronale.

Alexandra Ion
mișcările ritmice ale copilului
Mișcările ritmice ale copilului se fac simțite după săptămâna a zecea de sarcină.

Se spune că durerile nașterii și problemele ei se uită, dar niciodată nu se uită senzațiile incredibile pe care le ai atunci când îți simți mișcările copilului în burtică. Indiferent dacă ești la prima sau la a zecea sarcină, mișcările copilului în burtică sunt printre cele mai speciale momente ale sarcinii. 

Mișcările copilului în burtică nu sunt o dovadă suficientă că totul merge bine, dar sunt un indicator prețios pentru evoluția sarcinii. Activitatea fătului în uter este necesară pentru dezvoltarea acestuia, dar intensitatea, ritmul și mișcările copilului variază de la o sarcină la alta.

Viitoarea mamă monitorizează aproape inconștient mișcările copilului și poate sesiza rapid dacă apar modificări. Cert este că mișcările viguroase indică o sarcină care evoluează normal. Mișcările fetale reflectă ritmul dezvoltării musculare intrauterine și, pentru că cele mai multe dintre acestea sunt mișcări reflexe sau declanșate ca răspuns la zgomot, lumină sau atingere, sunt o probă a dezvoltării neuronale.

Despre evoluția sarcinii, naștere și alăptare găsești informații în Cartea bebelușului. 

Când apar primele mișcări ale fătului

Primele mișcări fetale apar în jurul celei de a opta săptămâni de sarcină, dar sunt prea delicate pentru a putea fi percepute de mamă. Mama simte primele mișcări în jurul intervalului 16-18 săptămâni. Uneori mai devreme, dar este, până la urmă, o chestiune care ține de capacitatea fiecăruia de a interpreta și de a înțelege. Primele mișcări percepute seamănă cu un spasm ușor, undeva în zona ombilicului. La a doua sarcină, mama reușește să-și simtă copilul mult mai devreme pentru că știe senzațiile pe care le provoacă mișcările copilului. Mișcările copilului nu sunt mereu delicate. Nu lipsesc pumnii și loviturile din picioare, o să-l simți cum se rotește în uter, cum se sperie, tresare și sughite.

Când se simt primele mișcări ale fătului

Din a șasea lună, mișcările puiului devin vizibile. Burta ta poate avea amprenta piciorului, a mâinii și alte dovezi că fătul este sănătos și crește. Până în luna a șaptea, dacă piciorul sau mâna copilului atinge peretele uterului, în mod reflex, fătul o să lovească, iar de aici senzația că puiul tău face antrenamente de box. Loviturile sunt o dovadă că evoluează bine. Nu intensitatea loviturilor contează, ci prezența acestora.

Deosebite și amuzante sunt mișcările repetate și sacadate provocate de sughiț. Sunt normale și fac parte din procesul de evoluție a sistemului respirator. O să simți și momentele în care copilul tresare, la un zgomot sau la lumina puternică. Este dovada că micuțul aude și vede. Dacă în luna a șaptea de sarcină aduci aproape de burtă o sursă de lumină puternică, ai să simți reacția copilului, care în mod reflex o să întoarcă capul, brusc, spre lumina care se filtrează prin piele și musculatură uterului. La fel și în cazul zgomotelor. Un sunet puternic îl va face să tresară dar asta este dovadă clară a faptului că micuțul aude. Reacțiile apar abia spre finele lunii a șaptea, începutul lunii a opta.

Spre finalul sarcinii, mișcările devin mai puțin ample, pentru că micuțul nu mai are loc să se miște. Dar chiar și așa trebuie să-l simți cel puțin o data în fiecare oră.

Evoluția mișcărilor fetale în timpul sarcinii

În saptămâna a 9-10 de sarcină, toate membrele fătului se mișcă împreună, deoarece nervii sunt încă în curs de dezvoltare. După săptămâna a zecea de sarcină, membrele încep să se miște separat și apar mișcările de tresărire. Toate acestea sunt mai puțin percepute de mamă, dar se văd la ecografie.

La 11 săptămâni, copilul poate deschide gura și își suge degetele. După 12 săptămâni de sarcină apare reflexul de înghițire, copilul va înghiți lichid amniotic. După 13 săptămâni de sarcină, copilul își mișcă independent cele patru membre. Percepția de către mamă a mișcărilor fetale apare după săptămâna a 14-15 de sarcină, mai târziu la prima sarcină, mai repede la a doua și următoarele.

Cea mai activă perioadă intrauterină este între săptămâna a 19-a și a 33-a sau a 34-a de sarcină. Viitoarea mamă simte toate mișcările copilului. Este perioada de antrenare a musculaturii, a articulațiilor și primele experiențe de mobilitate.

Până la 28 de săptămâni, fătul trebuie să experimenteze reflexul de tresărire, moment pe care viitoarea mamă îl percepe din plin. Fătul aduce ambele brațe și picioare spre piept, iar un zgomot puternic o atingere mai energică pe abdomen provoacă reflexul. Fătul întinde brusc brațele și picioarele.

În trimestrul al treilea de sarcină, fătul experimentează mersul. Mama o să perceapă mișcări alternative, ca și cum bebe ar merge. Este o ”gimnastică” importantă care ajută copilul să se întoarcă cu capul în jos în poziția de naștere. În ultimul trimestru de sarcină, mișcările copilului devin mai rare, dar își păstrează o intensitate viguroasă. Cauza principală o reprezintă lipsa spațiului, care îi limitează posibilitatea de mișcare.

Ritmul fetal

Mișcările fetale au propriul lor ritm, dar mama va indentifica ușor perioadele de repaus-activitate. Fătul are un ritm propriul de somn-veghe. Fiecare ciclu durează 20-40 de minute, dar poate ajunge până la 90 de minute cu perioade de activitate și pauză. Ciclul somn-veghe nu se sincronizează cu cel al mamei.

Întrebările pe care ți le pui ca părinte își găsesc răspunsurile medicale și științifice în „Cartea bebelușului”, o enciclopedie detaliată cu informații valoroase despre creșterea bebelușilor, de la naștere până la vârsta de doi ani.

Tulburări ale mobilității fetale

Există situații în care mișcările fătului scad ca intensitate sau situații în care mama nu le mai percepe. Iată care sunt principalii factori care interferează cu percepția mișcăriilor fetale:

  • Volumul redus de lichid amniotic, care împiedică libera circulație a fătului.
  • Obezitatea duce la un perete abdominal gros, iar mama nu mai percepe mișcările.
  • Placenta anterioară – placenta se dezvoltă pe peretele anterior al uterului iar mama nu simte deloc mișțcările fătului mai devreme de săptămâna 28-30 de sarcină. Deși frustrant, nu este nici un pericol, atâta vreme cât la examenele ecografoce mișcările fătului sunt vizibile. Placenta anterioară crește grosimea peretelui uterin, iar mama nu poate percepe mișcările copilului. Va simți însă tresăririle copilului și sughițul acestuia.
  • O musculatură abdominală foarte dezvoltată face mișcările fătului mai puțin și mai târziu perceptibile.
  • Medicamentele din categoria celor cu efect calmant, drogurile și substanțele pe bază de benzodiazepine, opioide incluzând metadonă, pot seda copilul. Alcoolul are același efect!
  • Insuficiența fetală acută poate fi percepută de mamă ca o serie de mișcări rapide, în rafală. Intensitatea acestora este din ce în ce mai slabă. O suferință cronică fetală implică o reducere semnificativă a activității fetale cu cel puțin 12 ore înainte ca inima fătului să se oprească.
  • Încetarea activității fetale mai mult de zece ore poate fi un semnal de urgență medicală mai ales în trimestrul trei de sarcină.

Factorii asociați cu mișcări fetale scăzute:

Fiecare sarcină este unică, iar evoluția fătului este în ritmul propriu al fătului. Există însă câteva cauze patologice care pot duce la mișcări fetale slabe sau la mișcări fetale care apar mai târziu decât este normal sau la încetarea mișcărilor fetale:

  • Întârzierea creșterii intrauterine, blocarea creșterii fetale. Problemele se văd la ecografie.
  • Disfuncția placentei (insuficiența placentară)
  • O cantitate mică de lichid amniotic
  • Hemoragie feto-maternală
  • Infecții intrauterine
  • Anomalii congenitale
  • Paralizie cerebrală
  • Hipoglicemia maternă

Fiecare din aceste probleme pot fi identificate la investigațiile din primul trimestru de sarcină, iar ulterior confirmate în luna a cincea – a șasea de sarcină. Ceea ce trebuie să știe orice femeie însărcinată este că monitorizarea mișcărilor fetale este aproape instinctulă, iar orice consideră viitoarea femeie anormal trebuie semnalat de urgență medicului.

Ce simți când sughită bebe în burtă

O femeie însărcinată va observa multe mișcări diferite pe măsură ce copilul se dezvoltă, iar aceste mișcări sunt probabil să devină mai puternice cu fiecare trimestru. Pe lângă lovituri, rostogoliri și lovituri, o femeie poate observa și sughițul fetal sau sughițul în sarcină al bebelușului.

Identificarea sughițului fetal poate fi dificilă. O gravidă poate observa, totuși, că senzația de sughiț este mai ritmată decât alte mișcări. Unele viitoare mame l-au descris ca o smucitură sau o senzație de pulsație care este asemănătoare cu un spasm muscular.

Ce cauzează sughițul unui copil în uter?

Medicii nu cunosc motivele pentru care bebelușii sughită! Nu toți bebelușii vor sughița deloc, dar alții le vor face des. Unele teorii sugerează că sughitul fetal este legat de dezvoltarea plămânilor copilului. Acest lucru nu este dovedit, totuși.

Sughițul în sarcină este normal?

Chiar dacă este dificil de identificat exact de ce unele femei își vor simți sughițul bebelușului în uter, este considerat un semn bun și o parte naturală a sarcinii. Rareori, totuși, sughitul fetal poate fi un semn că ceva nu este în neregulă cu o sarcină sau un făt.

După săptămâna 32 de sarcină, este puțin probabil ca o femeie să simtă sughițul bebelușului în uter în fiecare zi.

O gravidă care observă în mod regulat sughițul fetal, mai ales dacă acesta apare zilnic și mai mult de 4 ori pe zi duă săptămâna 28 de sarcină ar trebui să-și contacteze medicul.

Deși sughițul frecvent nu înseamnă neapărat o problemă, s-ar putea ca cordonul ombilical să fi devenit comprimat sau prolapsat. Dacă există o problemă cu cordonul, medicul va putea, de asemenea, să te sfătuiască cu privire la pașii de urmat ca să elibereze presiunea asupra cordonului.

În ce săptămâni sughițul în sarcină apare mai des?

După cum am spus mai devreme, majoritatea femeilor vor începe să simtă că bebelușul lor se mișcă între săptămânile 16 și 20 sau eventual 25 de sarcină. 

Pe măsură ce sarcina progresează, gravidele vor putea să distingă mișcările și să simtă lovituri, rostogoliri care pot apărea pe tot parcursul zilei și nopții.

Majoritatea femeilor devin conștiente de sughițul fetal în al doilea sau al treilea trimestru, deși unii bebeluși nu au sughiț în uter, iar unele femei nu le simt niciodată.

Cum pot opri sughițul bebelușului în sarcină

Deși sughițul fetal poate distrage atenția, nu este dureros, iar episoadele nu trebuie să dureze mai mult de 15 minute. Mișcările fetale pot fi incomode și îngreunează relaxarea sau chiar somnul femeilor însărcinate.

Câteva sfaturi pentru a reduce disconfortul mișcărilor fetale includ:

  • culcarea pe partea stângă a corpului
  • folosirea unor perne pentru a susține denivelarea și pentru a ușura presiunea de la coloana vertebrală
  • adoptarea unei diete variate și sănătoase
  • continuarea exercițiilor fizice moderate, atâta timp cât este sigur
  • hidratarea optimă
  • respectarea orei de somn

Despre evoluția sarcinii, naștere și alăptare găsești informații în Cartea bebelușului. 

Te-ar mai putea interesa