Incompatibilitatea de Rh. Dacă tocmai ai aflat că eşti însărcinată, medicul tău îţi va recomanda în cel mai scurt timp să îţi faci analize de sânge pentru a determina (dacă nu ştii deja) grupa sanguină şi factorul Rh. Factorul Rh poate juca un rol important în sănătatea viitorului tău copil, aşa că este imperios necesar să știi cât mai din timp dacă te afli într-o situație de incompatibilitate de Rh cu tatăl.
Ce este factorul Rh-ul?
Există patru grupe de sânge: A, B, AB şi O. Fiecare grupă în parte are anumite proteine specifice, aflate la suprafaţa globulelor roşii din sânge.
Fiecare din cele patru grupe este clasificată, ulterior, în funcţie de prezenţa unei alte proteine, cea care indică factorul Rh. Dacă eşti purtătoare de proteină Rh, atunci eşti Rh pozitivă; în caz contrar, eşti Rh negativă.
Majoritatea oamenilor – aproximativ 85% – sunt Rh pozitivi. Dacă, însă, o femeie cu Rh negativ şi un bărbat cu Rh pozitiv, adică un cuplu cu incompatibilitate de Rh, hotărăsc să conceapă un copil, există posibilitatea ca bebeluşul lor să aibă probleme de sănătate.
Nu reprezintă o problemă dacă mama se află la prima sarcină
Fătul care se dezvoltă în uterul mamei cu Rh negativ poate avea o grupă de sânge cu Rh pozitiv moştenită de la tată. Aproximativ jumătate din copiii născuţi din mame cu Rh negativ şi taţi cu Rh pozitiv vor fi, la rândul lor, posesori de Rh pozitiv.
Incompatibilitatea de Rh nu reprezintă o problemă dacă mama se află la prima sarcină, asta deoarece, cu excepţia unor disfuncţionalităţi, sângele fătului nu intră în sistemul circulator al mămicii în timpul celor nouă luni de sarcină.
Cu toate acestea, în timpul naşterii propriu-zise, sângele mamei şi al bebeluşului se pot combina. Dacă acest lucru se întâmplă, corpul mamei va recunoaşte proteina Rh ca fiind o substanţă străină şi va începe să producă anticorpi (molecule de natură proteică ale sistemului imunitar care recunosc, şi mai târziu distrug, substanţele străine) împotriva proteinelor Rh introduse în sângele ei, ceea ce ar putea să pună probleme la următoarele sarcini.
Alte căi prin care femeia însărcinată având Rh negativ poate fi expusă proteinei Rh pozitive includ transfuziile de sânge cu Rh pozitiv, pierderea sarcinii, avortul sau sarcina extrauterină.
Anticorpii Rh sunt inofensivi până la următoarea sarcină a mămicii cu Rh negativ. Dacă va mai fi însărcinată cu un copil cu Rh pozitiv, anticorpii Rh săi vor recunoaşte proteinele Rh de la suprafaţa celulelor roşii ale bebeluşului ca fiind corpuri străine, vor trece în fluxul de sânge al micuţului şi vor ataca celulele roşii cu proteină Rh. Astfel, numărul globulelor roşii din sângele copilului va atinge un nivel periculos de scăzut, condiţie ce poartă denumirea de boala hemolitică a nou-născutului.
Prevenirea şi tratarea bolii hemolitice
În trecut, incompatibilitatea de Rh era problemă destul de serioasă. Din fericire, evoluţia medicinei a favorizat prevenirea din timp a complicaţiilor dictate de incompatibilitatea de Rh şi a condus la posibilitatea tratării unui nou-născut care suferă de boala hemolitică.
În zilele noastre, unei gravide aflate la prima sarcină şi predispuse la a dezvolta incompatibilitate de Rh i se administrează injecţii cu imunoglobulină în timpul sarcinii sau imediat după naştere.
Injecţiile se fac în jurul celei de-a 28-a săptămâni de sarcină sau la cel mult 72 ore după naştere.
„Vaccinul” salvator
Imunoglobulina Rh acţionează ca un vaccin, împiedicând corpul mamei să producă anticorpi Rh periculoşi, care pot cauza complicaţii serioase nou-născutului sau pot pune în pericol sarcinile ulterioare.
O doză de imunoglobulină Rh poate fi, de asemenea, administrată în caz de:
- avort spontan;
- pierdere de sarcină;
- legarea trompelor (după sarcină);
- amniocenteză;
- sângerare pe parcursul sarcinii.
Dacă medicul concluzionează că femeia a produs deja anticorpi Rh, atunci sarcina va fi urmărită îndeaproape pentru a se asigura că nivelul acestora nu este prea mare.
În cazuri rare, dacă incompatibilitatea este severă şi bebeluşul se află în pericol, se pot face o serie de transfuzii speciale de sânge (numite transfuzii de schimb), atât pe parcursul sarcinii, cât şi imediat după naştere.
Transfuziile de schimb înlocuiesc sângele bebeluşului cu globule roşii cu Rh negativ. Această procedură stabilizează nivelul de globule roşii din sângele copilului şi minimizează daunele viitoare ce pot fi produse de prezenţa anticorpilor Rh în fluxul sanguin al copilului.
Ce se poate întâmpla dacă boala hemolitică nu este prevenită?
Incompatibilitatea de Rh provoacă rareori complicaţii la prima sarcină şi nu afectează sănătatea mămicii. Cu toate acestea, anticorpii Rh ce se dezvolta la următoarele sarcini pot fi periculoşi pentru deopotrivă mamă şi copil.
Boala hemolitică poate duce în cazul copilului la anemie severă, icter, afecţiuni cerebrale şi cardiace. În situaţii extreme, poate provoca moartea fetusului din cauza distrugerii unui număr foarte mare de globule roşii.
Dacă nu eşti sigură de ce factor Rh ai şi rămâi însărcinată, este foarte important să mergi la medic cât mai devreme pentru analize de sânge.
Cu o supraveghere adecvata, te vei putea concentra asupra lucrurilor mult mai importante, cum ar fi venirea pe lume a unui bebeluş sănătos.
Dacă te-a interesat acest articol, ți le recomandăm și pe următoarele:
- Rh-ul negativ în sarcină. Când există risc pentru bebe, cum îl protejezi
- Sarcina cu Rh negativ. Ce se întâmplă în cazul incompatibilității de RH?
- Ce analize se fac înainte de sarcină