Sunt însărcinată, dar mi s-a recomandat să efectuez o radiografie. Care ar putea fi riscurile asupra fătului? Este o întrebare des întâlnită în rândul viitoarelor mămici. Cât de periculoase sunt investigațiile radio-imagistice – radiografii, CT, RMN – în timpul sarcinii? Trebuie sau nu să fim precaute atunci când efectuăm o radiografie, dar ne dorim să obținem o sarcină? Răspundem la întrebările legate de acest subiect alături de dr. Laura Ianculescu, medic specialist radiologie imagistică la Spital Polizu din București (foto).
Totul despre mame:Care sunt investigațiile radio-imagistice ce se pot efectua în timpul sarcinii? Care sunt riscurile?
Dr. Laura Ianculescu, medic specialist radiologie imagistică: Riscurile în sarcină țin în primul rând de doza de iradiere primită care poate interfera cu dezvoltarea fătului în primele 12 săptămâni. De aceea, se recomandă ultilizarea investigațiilor radiologice (cele care utilizează raze X: CT, radiografii) după 12 săptămâni de amenoree. Și aici vorbim de cazuri de urgență indiscutabilă. Cu cât investigația este făcută mai târziu în sarcină, cu atât riscurile pentru făt sunt mai mici spre nesemnificative.
Potențialele riscuri, legate de doza de iradiere, sunt: moarte prenatală, restricție de creștere intrauterină, dimensiuni scăzute ale diametrului cranian fetal, retard mental, malformații organice și apariția unui cancer în copilărie.
Mai multe organizații (American College of Radiology, International Comission on Radiological Protection, American College of Obstetrics and Gynecology) au căzut de acord că examinările radiologice diagnostice și de medicină nucleară au riscuri minime asupra fătului. Acestea trebuie utilizate însă în sarcină doar în cazuri de urgență indiscutabilă.
Totul despre mame: Riscul pentru făt este mai mare dacă este folosită o substanță de constrast?
Dr. Laura Ianculescu, medic specialist radiologie imagistică: Ca reguli generale, Societatea Franceză de Radiologie subliniază precauții asupra injectării produsului de contrast, fie iodat, fie paramagnetic.
În ceea ce privește substanța de contrast iodată (utilizată generic la examinări de tipul CT), studiile existente pe animale nu arată efecte teratogene asupra fătului. După săptămâna a 12 de sarcină, injectarea de produs de contrast iodat poate da o distrofie tiroidiană fetală tranzitorie de tipul hipotiroidiei. Echipa de pediatri și neonatologi trebuie anunțată în prealabil în cazul în care mama a efectuat un CT cu substanță de contrast iodată în timpul sarcinii. Trebuie menționată data efectuării examinării și vârsta sarcinii pentru a fi monitorizat nou-născutul.
În ceea ce privește produsul de contrast paramagnetic folosit la RMN, datele existente la ora actuală arată apariția unor efecte teratogene asupra fătului în cazul utilizării a două produse de constrast. Este vorba de Multihance și Teslascan, acestea fiind interzise în sarcină. Pentru celelalte produse de contrast nu există dovezi cum că ar avea vreun efect teratogen. Însă nici nu există studii suficiente mai ales în primele 12 săptămâni de sarcină. Se recomandă evitarea RMN-ului cu substanță de contrast în primele 12 săptămâni și calcularea raportului beneficiu/risc după această perioadă.
Totul despre mame: Ce examinări pot fi efectuate în sarcină?
Dr. Laura Ianculescu, medic specialist radiologie imagistică: Ecografia de orice fel (abdominală, mamară, tiroidiană, musculoscheletală, etc) este permisă oricând în timpul sarcinii, fără riscuri. Undele ultrasonore nu au demonstrat efect nociv asupra mamei sau fătului.
RMN-ul poate fi utilizat după primul trimestru de sarcină, de preferat fără substanță de contrast și numai dacă este într-adevăr necesar. Riscurile câmpului magnetic asupra fătului în timpul dezvoltării organice (în primele 12 săptămâni) nu se cunosc sau nu au fost raportate în studiile pe animale. Însă atâta timp cât nu există date concrete, se recomandă evitarea RMN-ului în primul trimestru și precauție pentru celelalte trimestre.
CT-ul (tomografia computerizată) chiar și cel low-dose (cu doză mică de iradiere) este destul de controversat în sarcină. Trebuie evitat și folosit numai în situațiile de urgență. De exemplu, în caz de suspiciune de embolie pulmonară la mamă. Aceasta este o afecțiune cu rată mare de mortalitate în lipsa tratamentului imediat. Pentru această examinare se injectează intravenos substață de contrast iodată. Ca alternativă există CT-ul cu două tuburi low-dose (dar nu în țara noastră) care utilizează doar câțiva ml de substanță de contrast intravenoasă față de 100 ml în mod uzual.
În Franța, de exemplu, femeile gravide înainte de naștere, fac de rutină un CT cu doză minimă la nivelul bazinului. Astfel, se măsoară diametrele pelvine și se planifică nașterea, fără absolut niciun risc pentru mamă și făt.
O eventuală radiografie pulmonară, cu indicație judicioasă, nu ar pune probleme după primul trimestru dacă uterul gestant este acoperit cu șorț de plumb.
Totul despre mame: Care sunt investigațiile radio-imagistice ce se pot efectua în timpul alăptării? Care sunt riscurile?
Dr. Laura Ianculescu, medic specialist radiologie imagistică: Riscurile în alăptare sunt direct legate de produsul de contrast (PDC) intravenos utilizat și mai puțin de doza de iradiere.
Societatea Franceză de Radiologie, foarte precaută, cu importante dovezi stiințifice la bază, trasează câteva reguli fundamentale:
– Se știe că mai puțin de 1% din PDC administrat mamei este excretat în lapte și mai puțin de 1% din PDC ingerat de nou-născut este absorbit de tubul digestiv al acestuia
– În cazul produselor de contrast iodate: timpul de înjumătățire al PDC iodat administrat pe cale intravenoasă este de aproximativ 2 ore. Și se elimină complet în 24 de ore. Din cauza liposolubilității slabe a PDC, mai puțin de 1% PDC administrat mamei se excretă în laptele matern în primele 24 de ore. Sub 1% din PDC ingerat de bebeluș este absorbit de tubul digestiv, deci doza absorbită de acesta corespunde unui procent de 0,01% din doza administrată mamei.
– În cazul produsului de contrast paramagnetic: păstrează aceleași proprietăți farmacologice ca PDC iodat, mergând pe același principiu, 0,0004% din doza administrată mamei ajunge la nou-născut, pentru că doza de PDC paramagnetic este de 1ml/kg corp față de PDC iodată care este în medie în jur de 100 ml/examinare.
Astfel, recomandările Societății Franceze de Radiologie sunt:
– Datele din literatură nu arată toxicitate directă la ingestia orală a nou-născutului/sugarului a produsului de contrast, fie iodat, fie paramagnetic. Doza de PDC care trece în lapte este foarte mică.
– Contrar recomandărilor europene și americane (care spun că nu se întrerupe alăptarea în caz de injectare de PDC iodat și de PDC paramagnetic cu low risk) francezii sunt de părere ca alăptatul trebuie oprit pentru 24 h după efectuarea unei examinări imagistice cu injectare de PDC fie el iodat sau paramagnetic. Excepție face produsul Teslascan pentru care se recomandă stoparea alăptatului pentru 14 zile.
Totul despre mame: Ce precauții ar trebui să ia o femeie care-și dorește să rămână însărcinată, dar care trebuie sa facă o investigație radio-imagistică?
Dr. Laura Ianculescu, medic specialist radiologie imagistică: Dacă testul este negativ poate să facă orice investigație e necesară. Dacă testul e pozitiv, se calulează raportul risc/beneficiu de către medicul trimițător. Punând în balanță criteriile discutate la întrebările de mai sus, de evitat orice investigație radiologică în primele 12 săptămâni.
Totul despre mame: Ce se întâmplă dacă o pacientă a efectuat o investigație CT abdominală înainte de a realiza că este însărcinată?
Dr. Laura Ianculescu, medic specialist radiologie imagistică: Pentru orice femeie aflată la vârsta fertilă, există un formular pe care aceasta îl semnează înainte de examinarea CT. Este întrebată dacă este sau nu însărcinată, sau dacă există posibilitatea aceasta. Dacă această posibilitate există, se face pe loc un test de sarcină, luând în calcul și data ultimei menstruații. Dacă totuși este însărcinată și nu știe, riscul apariției unor malformații fetale depinde de doza de iradiere livrată și este în general considerat a fi neglijabil sau minim.
Trebuie menționat că:
– doza de iradiere crește în funcție de greutatea pacientului și de circumferința abdominală a acestuia
– dacă CT-ul este cu substanță de contrast, doza crește și mai mult
– doza livrată fătului depinde de distanța la care se află fătul față de sursa de radiație. De exemplu, dacă efectuați un CT de cap, fătul este la o distanță apreciabilă de sursa de iradiere. Atfel, doar o minimă doză de iradiere ajunge la el.
Totul despre mame: Ce doze sunt considerate riscante? Există un nivel de siguranță? Care sunt zonele cu cel mai mare risc la expunerea la raze X?
Dr. Laura Ianculescu, medic specialist radiologie imagistică: În general, examinările CT sau radiografice livrează o doză minimă de iradiere asupra fătului. Excepția o constituie CT-urile de abdomen/pelvis și examinările de medicină nucleară (PET/CT) ce pot distribui doze între 10-34 mGy. Se estimează că riscurile sunt neglijabile la doze sub 50 mGy, și minore la doze de 100mGy (creștere de 1% față de riscul estimat pentru 50mGy).
Totul despre mame: Femeile însărcinate pot face investigații ce țin de radiologia intervențională ?
Dr. Laura Ianculescu, medic specialist radiologie imagistică: NU, dozele de iradiere sunt foarte mari cu risc mare pentru făt la orice vârstă gestațională.
Totul despre mame: Care este diferența între o procedură nucleară de diagnostic și o examinare radiologică de diagnostic cu raze X în cazul pacientelor însărcinate?
Dr. Laura Ianculescu: Teoretic, un PET/CT efectuat în scop diagnostic nu depășește doza de 25mGy. În sarcină însă trebuie evitată o astfel de examinare dacă nu este absolut necesară (și de obicei nu este).
Totul despre mame: Radiologia dentară este considerată riscanta pentru o gravidă?
Dr. Laura Ianculescu, medic specialist radiologie imagistică: Radiografia dentară nu prezintă riscuri semnificative în dezvoltarea unui cancer mamar sau a unui cancer în copilările pentru făt. Poate fi efectuată cu riscuri minime în sarcină, cu sau fără șorț protector de plumb, atunci când există motive întemeiate.
Totul despre mame: Radioterapia în sarcină se poate face?
Dr. Laura Ianculescu, medic specialist radiologie imagistică: Radioterapia în sarcină este posibilă, dar nu este indicată. De obicei, se recomandă amânarea ei până după naștere dacă nu se pune viața mamei în pericol. Efectele radiațiilor asupra fătului (retard mental, malformații organice, apariția unui cancer sau a leucemiei în copilărie) sunt așteptate să apară la o iradiere de peste 0,1-0,2 Gy. Se estimează că această doză nu este în general atinsă. În mod uzual, locul iradierii este la distanță de uter și se iau precauții prin diverse metode (șorț de plumb, unghi de înclinare a sursei de iradiere) ca sursa de iradiere să nu ajungă direct la uter.
Totul despre mame: Cât ar trebui să aștepte o femeie până să rămână însărcinată dacă a fost supusă radioterapiei?
Dr. Laura Ianculescu, medic specialist radiologie imagistică: Depinde de tipul de cancer și zona unde s-a efectuat radioterapia. De asemenea, depinde dacă a făcut și chimioterapie sau hormonoterapie ca tratament complementar radioterapiei. Aceste decizii le pot lua numai echipele medicale multidisciplinare care au decis tratamentul respectiv.
Totul despre mame: O gravidă se poate contamina dacă ia contact cu un pacient care a urmat un tratament cu iod radioactiv?
Dr. Laura Ianculescu, medic specialist radiologie imagistică: Teoretic acest lucru nu se poate întâmpla pentru că pacienții care fac tratament cu iod radioactiv stau izolați într-o cameră specială. Sunt externați atunci când nu mai prezintă pericol pentru ceilalți oameni.
