Sarcină nouă la șase luni după naștere. „Mă gândeam numai la avort, de teamă că nu voi face față”

Soții își împart responsabilitățile în privința casei și a copiilor și reușesc în felul acesta să se descurce.

Theodora Fintescu, redactor
Să ai o nouă sarcină la șase luni după naștere este o adevărată provocare. FOTO: Arhiva familiei

    Cititoarea noastră Raluca, din Bacău, ne-a scris povestea specială a nașterilor ei, ea având o nouă sarcină la șase luni după naștere. Deși i-a fost teamă că nu se va descurca și că îi va fi greu, a decis să păstreze și a doua sarcină, iar acum, cei doi copii sunt bucuria și mândria familiei. Redăm povestea de naștere așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:

    ”După 5 ani de relație, într-un final l-am putut convinge pe soț că este timpul pentru copil. Mi-am dorit din suflet să am un copil, iar după o perioadă am rămas însărcinată. Dorința mea era ca socrul meu să afle că o sa fie bunic, având în vedere că el nu mai avea mult de trăit.

    Au trecut cele 9 luni, am născut un băiețel ca o măslinuță. După 6 luni de la naștere, am aflat că sunt din nou însărcinată. Gândul meu era numai la avort, credeam că nu o să pot face față cu doi copii mici. Când am ajuns la medic și aveam deja cinci săptămâni de sarcină, el m-a sfătuit să nu fac avort.

    Împărțirea responsabilităților în familie

    Ajunsă acasă, încercam să-mi adun gândurile și am hotărât să nu fac avort, deoarece Dumnezeu așa a vrut să fie, a știut că o să pot face față situației, așa că am ajuns la concluzia că nu trebuie să fac avort! Soțul lucrează destul de mult, dar când este acasă ma ajută cu absolut orice în îngrijirea copilului și curățenia în casă.

    Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de părinte citind cărți de referință despre îngrijirea bebelușului. În ZYX Books găsești „Ghidul pentru alăptare”, de Dr. Jack Newman, și „Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și copiilor”.

    Știu că îi era greu și lui să fie la muncă 10- 12 ore și apoi să vină să mă ajute, dar el mă înțelegea că nu stau degeaba și ca un copil uneori îți dă și bătăi de cap. Pe la 7 luni, băiețelul voia să se joace, să meargă, iar mie îmi era greu să stau aplecată, oboseam repede, dar tot mă jucam cât puteam.

    Somnul e puțin, dar bucuria e multă

    În sfârșit, au trecut și cele 9 luni, iar într-seară, în jurul orei 24, au început contracțiile neregulate. Am stat ce am stat, iar dimineața la 4 contracțiile erau din 15 în 15 minute. Am spus că nu merg la spital până nu am contracții din 5 în 5 minute, iar seara, în jurul orei 19:30, m-am pregătit să merg la spital, plângând că o să plec de lângă băiețelul meu.

    Când am ajuns acolo, medicii m-au dus direct în sala de nașteri, iar la ora 24 am născut o fetiță minunată. Acum are 3 luni și încă ne chinuim cu colicii și dormim cam puțin, dar ce e bine e că băiețelul este învățat să doarmă singur și am timp să ma ocup de ea, să o pot liniști din plâns din cauza burticii. Acum avem pereche, 2 copii minunați, care fac ce vor, și pe care îi iubim enorm de mult! Nu mi-as vedea viața fără ei și fără soțul meu!”

    Fratele mai mare
    Mezina familiei

    Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere, îți recomandăm să citești și:

    Cum a fost naşterea ta? Ai avut parte de experiența la care ai visat sau ai rămas cu amintiri triste? Dacă îți dorești să împărtășești povestea ta cu gravidele și mămicile din comunitatea Totul Despre Mame, trimite-o pe adresa contact@totuldespremame.ro. Mulţumim!

    Te-ar mai putea interesa

    Te-ar mai putea interesa