Cititoarea noastră ne-a trimis o poveste de naștere la Galați și spune că experiența a fost atât de dureroasă încât nu va mai naște niciodată în România. În prima parte a travaliului, ea a avut parte de un personal medical minunat, însă la naștere a fost asistată de o moașă rece și autoritară. Redăm povestea de naștere la Galați așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
”Citesc zilnic experiențele nașterii în România. Unele sunt atât de frumoase încât îți dau senzația că totuși mai există speranțe. Eu nu am avut la nici una dintre nașteri o astfel experiență.
Am născut acum 7 ani la Spitalul Județean din Galați. Nu am avut sarcina urmărită, deci am născut cu medicii de gardă și moașa. Nu am nimic să le reproșez. M-au verificat din 30 în 30 de minute și au făcut tot ce a fost posibil ca totul să fie bine. Dezamăgirea a apărut când am fost mutată pe salon și nu venea nimeni să vadă ce e cu mine. Să mă învețe de alăptat nici nu mai zic. De aceea, fata a fost hrănită cu lapte praf.
Până la ora 6 au avut mare grijă de mine. Dar s-a schimbat tura și a început coșmarul
Acum 2 ani, mă pregăteam să nasc un băiețel. Sarcina mi-a fost urmărită de un medic, iar după măsurători copilul arăta că are 42 de săptămâni. Doctorița a încercat să provoace nașterea, dar corpul meu nu a reacționat cum se aștepta, așa că a doua zi am fost programată la cezariană. Doar că noaptea au început contracțiile.
În jurul orei 2, am anunțat moașa că au început contracțiile. Mi-a zis că ele sunt acolo, să stau liniștită, că totul va fi bine. Până la ora 6 au avut grijă de mine și veneau foarte des să mă vadă. La 6 s-a făcut schimbul de tură și a început iadul pentru mine. A apărut o moașă pe care nu am să o uit nici dacă mor.
Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de mămică citind două cărți de referință despre alăptare și îngrijirea bebelușului, scrise de Dr. Jack Newman, respectiv Dr. William Sears. Îți propunem pachetul la preț special ”La început de drum”. Detalii AICI.
Contracțiile erau din minut în minut și efectiv nu știam de mine. A început să țipe la mine, că eu trebuie să stau cum vrea ea, că voi naște în pat, că așa vrea ea. A zis că nu o interesează durerile mele și să mă chinui să nasc mai repede, că ea nu vrea să își piardă toată tura stând numai cu mine.
- CITEȘTE ȘI: Nașterea naturală. Tot ce trebuie să știi despre nașterea naturală și gestionarea durerii
Dacă aș mai face un copil, aș naște în străinătate
De la 6 până la 10.35 când am născut, am avut o criză de plâns și tremurat încât nu mai puteam să mă controlez, și totuși ea continua să țipe la mine, spunând că nu crede în durerile nașterii. Am născut într-un final, blestemându-mi zilele și faptul că am ales iar același spital.
M-a tăiat și m-am și rupt, de am avut nevoie de peste 20 de cusături. M-a cusut mai ceva ca pe un sac și, în plus, am făcut și o infecție în acea zonă, de o lună de zile nu mi-a găsit nici un medic tratament. Acum am 2 minunății de copii, dar dacă aș mai face un copil, aș prefera să plec undeva în strainate să nasc!”
Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!
Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere la Galați, îți recomandăm să citești și:
- Naștere la Galați. „Am fost între două lumi, din cauza unui hematom”
- Travaliu la maternitatea din Târgu Bujor, naștere la Galați. „Dați-i ăsteia o pastilă să îi treacă durerile și să adoarmă!”
- Șpagă la maternitatea din Galați. „I-am pus moașei în buzunar 30 de lei, i-a numărat și a zis că nici la piață nu îi ajung”
- Naștere la maternitatea din Galați. „Nu am venit la serviciu să te aud pe tine cum urli!”
