Naștere la Satu Mare. ”A fost cea mai mare umilință trăită. M-am gândit chiar să mă arunc pe geam”

Mămica este convinsă că a fost tratată prost pentru că nu a avut bani de șpagă.

Theodora Fintescu, redactor
gravidă cu dureri
Atât durerile din travaliu, cât și indiferența cadrelor medicale au descumpănit-o pe gravidă.

Cititoarea noastră Letiția Ciobanu ne-a trimis povestea ei de naștere la Satu Mare, marcată de durere, neputință și indiferență din partea celor din jurul ei. Ave 20 de ani, era neinformată și speriată, iar experiența din spital a traumatizat-o. 12 ani mai târziu a născut din nou, de data aceasta în Franța, iar experiența a fost diametral opusă de cea din România. Redăm povestea de naștere la Satu Mare, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:

”Povestea mea începe la vârsta de 20 de ani, moment în care am rămas însărcinată. O sarcină care a fost urmărită de către un doctor ginecolog din Satu Mare. La început mi s-a spus că e băiat, ça la 7 luni de sarcină să aflu că e de fapt fetiță. La ultimul control, medicul mi-a spus că urmează să nasc după o lună, deși, din calculele mele, mai aveam cam o săptămână de sarcină.

Mamei i-a fost rușine să îmi explice cum decurge nașterea

Și chiar așa a fost. În ziua controlului mi s-a rupt apa, la ora 00.00. Eram terifiată, nu știam ce se întâmplă. Fiind de la țară, mamei i-a fost rușine să îmi explice tot ce se va întâmpla. Eu, copilă naivă, nu știam nimic. Nici ginecologul nu mă pregătise psihic pentru naștere.

Ajunsă la spital (nu înainte de a aștepta 2 ore ambulanță), o infirmieră foarte dezagreabilă m-a poftit la clismă. Nici nu știam ce este aceea. După clismă, m-a poftat la etaj, m-a controlat și mi-a spus pe ton sec că mai am mult până nasc. Durerile deveniseră insuportabile. Faptul că o colegă de cameră avea halucinații, pentru că era în travaliu de 24 de ore, nu m-a ajutat deloc. Femeia nu avea bani de dat la medici, deci fusese lăsată în plata Domnului.

Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de părinte citind cărți de referință despre îngrijirea bebelușului. În ZYX Books găsești „Ghidul pentru alăptare”, de Dr. Jack Newman, și „Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și copiilor”.

Nu am primit nici măcar o vorbă bună

Auzeam moașele cum sforăie, iar când nu mai puteam de durere și plângeam, mă certau, să tac și să rabd.
A fost cea mai mare umilință din viața mea. La un moment dat, mă gândeam să mă sinucid, să mă arunc pe geam. Nu am primit nici măcar o singură vorbă bună. Dar a trecut, iar la ora 10. 30 am născut o fetiță de 3, 200 gr. Am avut câteva cusături, dar nimic major. Eram doar o copilă, iar indiferența și răutatea celor din spital mi-au lăsat traume.

Acum, după 12 ani, am rămas din nou însărcinată, cu un băiețel, pe care l-am născut în Franța. Nașterea mi-a fost provocată, copilul fiind foarte mare, asta după câteva ore de travaliu în care moașa m-a masat și mi-a vorbit. Băiețelul a avut 4, 100 gr, dar nu a fost nevoie deloc de cusături.

Cuvintele pe care mi le-au adresat cei din Franța și dragostea care li se citește în ochi pentru munca pe care o fac mi-au dat putere. Nu am plătit absolut nimic pentru naștere, iar în țara mea, pe care o iubesc, pentru că sunt româncă, faptul că am fost săracă m-a lăsat cu o traumă. Chiar și acum, când mă năpădesc amintirile, mi se face pielea de găină”.

Mezinul familiei s-a născut în Franța.

Cum a fost naşterea ta? Ai avut parte de experiența la care ai visat sau ai rămas cu amintiri triste? Dacă îți dorești să împărtășești povestea ta cu gravidele și mămicile din comunitatea Totul Despre Mame, trimite-o pe adresa [email protected]. Mulţumim!

Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere la Satu Mare, îți recomandăm să citești și:

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa