Operație după cezariană. „Doctorul a rămas șocat de cheagurile văzute la ecograf și mi-a zis că trebuie să intru urgent în operație”

Nașterea fetiței a fost urmată de o altă operație a mamei, pentru eliminarea cheagurilor de sânge formate. Ea a avut nevoie de 10 zile de spitalizare, timp în care fetița a luat o bacterie din maternitate.

Theodora Fintescu, redactor
sală de operație
În ziua în care mama se aștepta să plece cu nou născutul acasă, a aflat că are nevoie de o altă operație, de urgență.

O cititoare Totul Despre Mame ne-a scris povestea ei de naștere, ea având nevoie, din cauza complicațiilor suferite, de o altă operație după cezariană.Redăm povestea nașterii, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:

„Am rămas însărcinată la 37 ani și m-am bucurat enorm că, după atâta așteptare, urma să devin și eu mamă. Sarcina a fost urmarită de o doamna doctor la un cabinet particular și nu au fost probleme. Am hotărât să nasc la un spital de stat din București, costurile unei nașteri la privat fiind foarte mari, și m-am gândit că, în caz de complicații, probabil tot la stat aș ajunge.

Nu am reușit să alăptez fetița în spital

Am născut la 38 de săptămâni și 4 zile prin cezariană, o fetiță de 2, 560 kg, cu toate ca la ecograf părea de 3, 200 kg. Am stat la reanimare până a doua zi dimineața când, cu greu, a trebuit să urc 2 etaje, așa operată, să ajung în salon. Se facuse ora 17:00, iar eu eram singura care nu primea fetita. I s-a transmis mamei și soțului că are o problemă, iar eu am coborât iar un etaj la ea, să vad ce face.

Într-un final, pe la 18:00, am primit și eu fetița care, în tot acest timp, a fost hrănită cu lapte praf. Cu toate eforturile mele, nu am reușit să o alăptez, deoarece nu cred că aveam lapte, iar ea, fiind foarte mică, nu reușea să se atașeze la sân, plângând foarte rău. Mă hotărâsem ca, la ieșirea din spital, să apelez la un consilier în alăptare.

Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de părinte citind cărți de referință despre îngrijirea bebelușului. În ZYX Books găsești „Ghidul pentru alăptare”, de Dr. Jack Newman, și „Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și copiilor”.

Operația se învinețea și aveam dureri

Am născut miercuri și, din păcate, am prins weekendul, când nu se făceau externări, deci eram aproape sigură că luni voi părasi spitalul. Între timp, sâmbătă seara doamna asistentă m-a anunțat că ceva nu e în regulă cu operația mea. I-am scris doamnei doctor să vină să mă vadă, iar ea a trimis-o pe stagiara care asistase la operație și care mi-a spus că totul este în regulă. Însă operația începuse să se învinețească și eu aveam dureri.  

Luni, în prima parte a zilei, nu a venit nimeni să mă consulte ca să fiu externată. Într-un final, am fost chemată la cabinetul doamnei doctor la un control, prin intervenția unei cunoștințe din spital, iar doamna doctor, tare deranjată, m-a întreabat de ce nu am răbdare. Începe să ma consulte, rămâne șocată de ce vede la ecograf și mă anunță că trebuie urgent să ma opereze, deoarece se făcuseră în interior cheaguri de sânge.

Fetița a luat o bacterie din spital

Am rămas șocată și am început să plâng, zicând continuu că nu doresc să mă operez, dar dânsa mi-a explicat riscurile și m-a convins. Dacă prima anestezie a fost cât de cât ok, a doua a fost horor, iar eu am început să plâng de durere. M-au operat, au îndepărtat cheagurile de sânge, și am luat-o de la capăt cu reanimarea, urcat 2 etaje, plimbat cu 2 drenuri. Eram și panicată că fetița era singură, fără mamă, iar eu mă simțeam incapabilă să am grijă de ea și să o alăptez.

Am stat în total 10 zile în spital, fetița a luat și o bacterie de acolo, am pierdut laptele și am stat 1 lună cu 2 drenuri în burtă, venind zilnic la spital pentru schimbarea pansamentului. N-am ce să-i reprosez doamnei doctor, este o persoană minunată, dar nu-mi pot explica de ce nu au identificat de sâmbătă problema mea.

Am rămas cu o depresie gravă dupa acest episod, care a fost accentuată de o internare în spital cu fetița după o lună de viață. Acum toate au trecut, fetița are 3 ani și este sănătoasă, dar cum să mai am curaj s-o iau de la capăt cu alt copil? Nu stiu cum. Poate alte mame au reușit, eu abia mi-am revenit după tot ce s-a întâmplat. Fiți puternice, dragi mămici! Din păcate, nu prea suntem înțelese!”

Cum a fost naşterea ta? Ai avut parte de experiența la care ai visat sau ai rămas cu amintiri triste? Dacă îți dorești să împărtășești povestea ta cu gravidele și mămicile din comunitatea Totul Despre Mame, trimite-o pe adresa [email protected]. Mulţumim!

Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere, îți recomandăm să citești și:

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa