Nașteri la spitalul „Cuza Vodă” din Iași. „Am pierdut prima sarcină după un control, așa că la celelalte sarcini am făcut primul control la 5 luni”

La a doua naștere, Mirela a amânat momentul prezentării la spital din dorința de a nu naște chiar în data de 1 aprilie.

Theodora Fintescu, redactor
gravidă la control
Mămica a născut cu medicii de gardă de fiecare dată, în urma unor travalii dureroase.

Cititoarea noastră Mirela P ne-a povestit despre cele trei sarcini ale ei și despre cele două nașteri la spitalul ”Cuza Vodă” din Iași. Din cauza faptului că a pierdut prima sarcină la vârstă mică, imediat după consultul ginecologic, Mirelei i-a fost teamă să mai meargă la control când a rămas din nou gravidă. Cele două nașteri, ambele prin cezariană, au avut loc după două travalii grele. Redăm povestea celor două nașteri la spitalul „Cuza Vodă” din Iași așa cum au fost scrise de cititoarea noastră:

„Iubesc enorm de mult copiii si dintotdeauna mi-am dorit ca Dumnezeu să ma binecuvânteze și pe mine cu acest dar. După 4 ani de la căsătorie am rămas pentru prima data însărcinată și a fost o bucurie imensă pentru mine și pentru familia mea. Aflasem de sarcină când aveam deja o lună și voiam să încep cu dreptul și să merg la medic să îmi urmărească sarcina încă de la început. Voiam să fie totul bine si m-am dus la maternitatea ”Cuza Vodă” din Iași. Nu cunoșteam pe nimeni, nu aveam un medic care să îmi urmărescă sarcina și doream să îmi găsesc unu.

La câteva ore după control, am primit diagnosticul: sarcină oprită în evoluție

Acolo am găsit-o pe doamna doctor D., pe care nu aș recomanda-o nimănui niciodată. Spun asta pentru că după 2 ore de așteptare m-a primit și m-a întrebat într-un mod foarte urat de ce am venit și cu ce problemă. Eu, fiind atât de încântată și fericită că port în pântec un bebe, i-am răspuns că în sfârșit sunt fericită, că am cea mai mare comoară în burtica mea, un bebeluș. S-a uitat la mine și mi-a spus: „Da, hai, treci pe masă să te controlez, că sunt sătulă de vorbe din astea!”

A început controlul intravaginal și totul s-a desfășurat într-un mod total neplăcut, foarte dur și agresiv totul, mă și gândeam să nu îl fi afectat pe bebe. După terminarea controlului, am plecat acasă, iar spre seară am început să sângerez și mi-am dat seama că ceva nu e ok. Am mers imediat la spital, unde mi-au spus că e sarcină oprită în evoluție. Efectiv am rămas fără cuvinte și, cu lacrimi în ochi, îi întrebam de ce.

Le-am explicat că avusem un control intravaginal recent, după care mi s-a spus că e totul bine și că sarcina decurge perfect, ca în câteva ore să pățesc așa ceva. Nu îmi venea să cred efectiv. Eu cred că de la controlul doamnei doctor pierdusem sarcina.

Medicul care mi-a urmărit sarcina a ieșit la pensie

Apoi, după 8 luni, am rămas din nou însărcinată și de această dată mi-a fost frică efectiv să mai merg la controale. Am așteptat aproape 5 luni de sarcină și apoi am mers la primul control la un medic specialist în ginecologie. Mi-a făcut două ecografii până la 8 luni si apoi mi-a spus că nu mă va asista la naștere pentru că a ieșit la pensie. Mi-a stat inima în loc pentru câteva secunde, pentru că știam că nu mai aveam practic șanse să găsesc un alt medic care să mă preia și să mă asiste la naștere.

A venit momentul în care a trebuit să sun la spital pentru că pierdeam lichid, a venit salvarea și m-a dus la maternitate, iar acolo medicii de gardă m-au întrebam dacă am medicul meu și dacă mi-a urmărit cineva sarcina. Le-am spus că nu și m-au privit arogant, ca și cum îi deranja că m-am dus pe capul lor. M-au dus în salon, după o oră au venit să îmi facă un control și imediat ce au plecat mi s-a rupt apa. Vă spun cu mâna pe inimă că am intrat în panică efectiv. Fiind la prima sarcină, nu știam ce trebuie să fac.

După 10 ore de chin, am aflat că nu puteam naște natural, copilul nu era întors

Am rugat o colegă de salon să meargă să anunțe, au venit, s-au uitat și au început să râdă, spunând că nu sunt încă de naștere, să fie anunțate doar când apar contracțiile mari. Am rămas mută de uimire când am văzut atâta nepăsare. M-au lăsat timp de 10 ore să mă chinui în contracții extrem de dese și dureroase, fără să îmi facă absolut nimic. M-am interesat personal de o doamnă doctor despre care auzisem că este foarte bună și am reușit în cele din urmă să dau de ea, dar mi-a spus că nu mă preia, pentru că nu mi-a urmărit ea sarcina.

Nu vă puteți imagina ce amalgam de sentimente aveam în momentul acela, când vedeam că efectiv nimănui nu îi pasă de mine și de copilul meu. La un moment dat, am ieșit pe hol să mă plimb, aveam un cadru mobil, perfuzie, ochii plini de lacrimi și cele mai groaznice contracții. Ma rugam la Dumnezeu să mă ajute să nasc și să fie totul bine, iar la un moment dat am leșinat. După mai bine de 10 ore de chin, m-a preluat medicul de gardă din acea seară, spre norocul meu era chiar doamna despre care mă interesasem. M-a dus de urgență în sala de operație și mi-a făcut cezariană, pentru că efectiv nu putem să nasc natural, sarcina fiind pelviană.

Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de mămică citind două cărți de referință despre alăptare și îngrijirea bebelușului, scrise de Dr. Jack Newman, respectiv Dr. William Sears. Îți propunem pachetul la preț special ”La început de drum”. Detalii AICI.

După aproape 7 ani de la nașterea băiețelului am rămas din nou însărcinată și a fost din nou sărbătoare și bucurie în inima mea și a tuturor celor din familia mea. Și de această dată am preferat să merg la primul control la 5 luni, pentru că îmi era din nou teamă să nu trec prin durerea unei sarcini pierdute. De această dată, am ținut neapărat să am un medic al meu, un medic bun, și care să mă asiste la naștere, pentru că stiam că nu aveam nici o șansă să nasc natural.

Medicul ales să monitorizeze sarcina m-a jignit

După multe recomandări, am ales o doamnă profesor doctor care lucrează în spital la ”Cuza Vodă” Iași, m-am dus la ea cu zâmbetul pe buze, însă când am intrat în cabinetul ei m-a primit cu o aroganță ieșită din comun. I-am spus că am deja 5 luni de sarcină și că doresc să mă preia și să nasc cu ea, s-a uitat lung la mine și mi-a răspuns că sunt o inconștientă, că la ea trebuia să vin de la începutul sarcinii. Cât am stat în cabinetul ei, mi-a adresat numai cuvinte urâte și jignitoare, mi-a luat practic șansa de a mă bucura de primul ecograf. M-a primit în cele din urmă, însă nu cum mi-am dorit eu.

Am fost programată următoarea lună la control la ea și speram din tot sufletul meu ca de acestă dată să decurgă totul normal, să își schimbe atitudinea și să îmi vorbească frumos. Am sperat degeaba, la al doilea control m-a jignit din nou și deja ma gândeam să renunț să mai merg la ea, pentru că nu mi se pare corect ca o femeie însărcinată să fie tratată cu atâta indiferență și jignită în acest mod.

Am ajuns acasă și am explicat familiei că eu nu pot continua cu un așa medic sub nicio formă, dar mama mi-a spus că nu e bine să renunț, pentru că e posibil să nu dorească nimeni să mă preia la aproape 7 luni. La următorul control am luat-o pe mama cu mine să stea de vorbă cu doamna doctor. Eram la al treilea control, începuse să îmi vorbească frumos oarecum și începusem să prind încredere în ea. Nu mai spun că de fiecare dată când mergeam la ea eram plină cu fel și fel de cadouri.

Nu acceptam ideea de a naște pe 1 Aprilie

Am ajuns să am 37 de saptămâni, iar la acel control m-a programat să nasc pe data de 9 aprilie 2021, ora 8:00 dimineața. Eram încântată că reușisem să programez data și ora și că nu voi mai trece prin durerile și contracțiile pe care le-am avut în urma cu 7 ani, la primul copil. Dar, ce să vezi? Pe 1 aprilie m-au apucat contracțiile acasă, începând cu ora 15:00, și am stat așa până la ora 18:00. Nu acceptam ideea că voi naște pe data de 1 aprilie, dar de la ora 18:00 au început durerile mari si insuportabile și m-am văzut nevoită să îmi chem soțul să mă ducă cu mașina personală în Iași, la spital.

Nu am reușit să parcurgem decât 3 kilometri și mi s-a rupt apa în mașină. De acolo și până în Iași am zis că mor efectiv de durere. Am sunat-o pe doamna doctor, însă mi-a spus că a ieșit din tură și că nu se întoarce sub nici o formă, așa că să nasc cu medicul de gardă. M-am uitat către cer și l-am întrebat pe Dumnezeu de ce mă face să trec din nou prin aceleași dureri și prin aceleași lucruri ca și data trecută.

Am ajuns în final la spital și acolo am fost preluată de medicii de gardă, care m-au băgat în sala de operație abia la ora 22:30, de urgență, pentru că deja eliminam lichid verde și era extrem de periculos pentru copil. Am născut în acea seară, iar a doua zi mă așteptam să treacă să mă vadă doctorița mea, însă a venit doar până la geamul de la terapie intensivă, s-a uitat și a plecat fără să întrebe dacă sunt bine sau dacă este bine copilul.

Copilul a fost născut prin cezariană de urgență.

Cât am stat internată în spital, nici ea și nici doctorița cu care am născut nu au venit să mă vadă. În schimb, doresc să mulțumesc din suflet medicilor de gardă din aceea seară și celor care s-au ocupat de mine în cele 3 zile petrecute în spital.

După nașterea prin cezariană medicul recomandă o perioadă de recuperare, pe care trebuie să o respecți ca totul să decurgă bine. Însă eu nu am avut cum efectiv, nu am avut de ales, în ziua externării din spital a trebuit să fac livrări la domiciliu/surprize aniversare. Copilul era în mașină și eu munceam, deși abia îmi puteam mișca picioarele și coloana.

Recuperarea a fost grea, timp de 2 luni de la operație nu puteam să ridic, nu puteam să dorm deloc pe burtă și nici pe spate, aveam dureri groaznice. Probabil o fi și din cauză că în fișa de externare scria clar „uter cicatricial grav”. Acum am deja 4 luni de la naștere și pot spune că sunt mai bine. Încă am momente în care am dureri, dar trec cu ușurință peste ele când îmi văd comorile, fetița și băiatul. Ei merită toate sacrificiile”.

DISCLAIMER: Povestea prezentată este scrisă integral de cititoarea Totul Despre Mame și reprezintă exclusiv punctul de vedere al autoarei. Este o expunere subiectivă a unui moment trăit de cititoarea noastră. Totul despre mame încurajează controalele medicale si analizele în sarcină, pentru o bună monitorizare a sănătății mamei și bebelușului. Despre când ar trebui făcute acestea și care sunt analizele obligatorii, vă explicăm AICI, iar despre ce ar trebui să faci în primul semestru de sarcină, citiți aici.

Mămica și mezina familiei.

Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!

Dacă ți s-a părut interesantă povestea celor două nașteri la spitalul ”Cuza Vodă” din Iași, îți recomandăm să citești și:

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa