Cititoarea noastră Violeta Mușat a decis să ne scrie cum au decurs cele două nașteri la Sfântul Pantelimon în anii 2000, respectiv 2003, după ce a citit experiențe diferite în acel spital pe totuldespremame.ro. Ea avut două nașteri grele, iar durerile travaliului și cele ale recoperării au fost amplificate de atitudinea personalului maternității. Redăm povestea celor două nașteri la Sfântul Pantelimon așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
„Am născut la Spitalul Sfântul Pantelimon de două ori: în anul 2000 și în anul 2003. Din articolul dumneavoastră reiese că este o schimbare mare la Spitalul Pantelimon față de anii în care am născut eu. Internarea mea a durat relativ puțin, dar am avut ceva emoții. În primul rând, pentru că doamna doctor care trebuia să mă asiste nu mi-a mai răspuns la telefon după ce i-am spus că mi s-a rupt apa, iar în al doilea rând din cauza condițiilor și a atitudinii personalului.
Nimic nu egalează durerile din travaliu
În sala de nașteri, totul arăta de o tristețe teribilă, cu faimosul ciment gri, mesele metalice cu cearceafuri ponosite și cu doamnele asistente care aveau o lipsă acută de empatie. Aveam dureri pe care le-am perceput ca fiind îngrozitoare. Si acum consider că durerile din travaliu sunt atat de intense, încât nimic în următorii ani nu a egalat sau s-a apropiat măcar de acea intensitate.
Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de mămică citind două cărți de referință despre alăptare și îngrijirea bebelușului, scrise de Dr. Jack Newman, respectiv Dr. William Sears. Îți propunem pachetul la preț special ”La început de drum”. Detalii AICI.
Eram tânăra, când am născut prima dată aveam 23 de ani. Mi-a fost frică, am fost foarte speriată, însă acolo nu te consola nimeni și nici nu primeai medicamente pentru dureri. Tăieturile făcute în timpul nașterii au fost atât de mari încât acum, după vârsta de 40 de ani, trag ponoasele unui mușchi pelvian tăiat ca la măcelarie.
Sper să nu mai treacă nimeni prin astfel de experiențe
Atât la prima, cât și la a doua naștere, doamna doctor a fost supărată că am adus-o la spital în miezul nopții. Mai mult, la a doua mi-a comunicat să încerc să nu nasc chiar de ziua dumneai de naștere. Norocul meu a fost că am născut cu o zi înainte. Pentru mine, experiențele celor două nașteri au fost traumatizante și îmi doresc să nu mai treacă nicio femeie prin acea indiferență și lipsă de empatie pe care eu le-am simțit atât de puternic”.
Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!
Dacă ți s-au părut interesantă poveștile celor două nașteri la Sfântul Pantelimon, îți recomandăm să citești și:
- Naștere la Spitalul Sf. Pantelimon. „Pentru că testul Covid al colegei de salon a ieșit pozitiv, nu mi-am văzut copilul patru zile”
- Naștere la Sf. Pantelimon. „Am rămas uimită de ce am trăit acolo. Toată lumea s-a purtat ireproșabil”
- Naștere la Spitalul Sfântul Pantelimon. „Ce am trăit aici este de neimaginat. Asistentele sunt fără suflet!”
- Naștere la Spitalul Pantelimon. „Copilul era tumefiat, cu clavicula ruptă și pareză”
