Cititoarea noastră Teodora A. ne-a trimis o poveste emoționantă, dorind să arate ce înseamnă nașterea unui prematur mai mic de 1 kg și cât de chinuitoare este durerea de a-ți ști micuțul în incubator în timp ce tu, acasă, te întrebi dacă va reuși să supraviețuiască. Redăm povestea de naștere așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
”Am tot citit articolele voastre și am zis că vreau și eu să îmi spun povestea, vreau să știe lumea ce minuni poate face Dumnezeu. Așa că iată povestea mea și a băiețelului meu: Sâmbătă, 29 mai 2021, la ora 00:00, au început contracțiile. Am mers la Urgențe la ora 3 dimineața, m-au trimis acasa, dar la ora 7 am mers din nou, deoarece aveam deja contracții la fiecare 3 minute.
Boala genetică rară, o alarmă falsă
M-au controlat și eram dilatată 10 cm. Țin să menționez că aveam doar 28 de săptămâni de sarcina. M-au internat, mi-au pus perfuzii, au încercat să amâne nasterea, dar nu s-a putut, deoarece începusem să pierd sânge. Așa se face că în jurul orei 17 am fost băgată în cezariană de urgență.
Când au scos copilul, eu asteptam să plângă, însă nu am auzit niciun sunet. Totuși, copilul trăia și avea doar 980 de grame. Neonatologul mi-a explicat că cel mic are o boală, care se numește epidermoliză buloasă. (Epidermoliza buloasă este o boală genetică rară, incurabilă, care debutează după naștere, afectând pielea și mucoasele- n. red.). Printre explicațiile ei, eu deja mă gândeam la ce viață plină de durere urma să aibă băiețelul meu.
Nu am putut să îl alăptez, așa că după 5 zile m-au externat. Am mers în fiecare zi la el, de fiecare dată cu inima cât un purice. Plângeam zi și noapte. Nu doresc niciunei mame să treacă prin ceea ce am trecut eu. Era o mână de om, slab de i se vedeau coastele, și abia după 3 săptămâni am putut să îl iau în brațe.
Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de părinte citind cărți de referință despre îngrijirea bebelușului. În ZYX Books găsești „Ghidul pentru alăptare”, de Dr. Jack Newman, și „Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și copiilor”.
Medicul a spus că va trăi maximum trei zile
Stăteam în fiecare zi lângă el, fără să îl ating, doar mă uitam la el și îi vorbeam. Asistentele mă tot încurajau, îmi spuneau că poate nu are totuși boala respectivă. Îmi spuneau că arată bine, deși era tot timpul cu perfuzii și îl hrăneau printr-un tub.
Doctorița nici nu mai știa ce să spună, medicii nu i-au dat nicio șansă de supraviețuire. „Maximum 3 zile dacă trăiește”- așa mi s-a spus. Până la urmă, s-a dovedit că puiuțul meu nu are boala aceea. Eu avusesem o infecție ce mi-a provocat nașterea, iar el făcuse și el făcuse atunci ”Sindromul pielii opărite”, având la naștere niște răni pe piele foarte urâte (”Sindromul pielii oărite” este o afecțiune dermatologică provocată de stafilococul auriu– n.red).
Acum, copilul are 2 kg, este bine și în curând vine acasă. Îi mulțumesc în fiecare zi Bunului Dumnezeu că a avut grijă de copilul meu și ne-a dat la toti putere și răbdare să trecem cu bine peste această încercare. Abia aștept să văd ce planuri are Dumnezeu cu el!”
Cum a fost naşterea ta? Ai avut parte de experiența la care ai visat sau ai rămas cu amintiri triste? Dacă îți dorești să împărtășești povestea ta cu gravidele și mămicile din comunitatea Totul Despre Mame, trimite-o pe adresa contact@totuldespremame.ro. Mulţumim!
Dacă ți s-a părut interesantă povestea despre nașterea unui prematur, îți recomandăm să citești și:
- Naștere prematură provocată de E-coli. ”Copilul avea semne vitale slabe, iar după naștere a fost resuscitat”
- Povestea unui prematur fără șanse de supraviețuire: „Învingătorul meu, născut cu 800 de grame, e acasă, merge și vorbește”
- Naștere prematură la Deva. „După ce am așteptat ore în șir Ambulanța, asistenta a refuzat să mă ia, pentru că nu avea incubator”
- Naștere după gripă în sarcină. „M-au plimbat printre spitale, s-a declanșat travaliul și am născut prematur”
- Un bebeluș prematur cu 20% șanse de viață a împlinit un an
- Naștere prematură la Suceava. „Dacă puteam deschide geamul de la salon, m-aș fi aruncat”
