Cititoarea noastră Maria Raluca Sîrbu ne-a trimis o poveste de naștere naturală la Spitalul Filantropia din București, unde a avut șansa să fie asistată de un medic foarte implicat. Nemulțumirea ei este legată de o parte dintre moașe și un medic neonatolog, despre care spune că ar fi așteptat șpagă. Redăm mai jos povestea, așa cum a fost scrisă de mămică:
„Am citit recent o poveste pe site despre nașterea la Spitalul Filantropia, acolo unde am născut și eu, și pot spune că unele lucruri coincid. Sarcina mi-a fost supravegheată de un domn doctor foarte amabil, apropiat de paciente, răbdător și întotdeauna disponibil (îi dădeam mesaje pe WhatsApp și la 2 noaptea dacă mi se părea ceva ciudat și îmi răspundea atunci sau mă suna dimineață devreme, când vedea mesajul).
Dânsul avea cabinet privat unde mergeam la ecografie și în spital făcea voluntariat doar pentru nașteri. Până să ajung la dânsul eram îngrozită de nașterea naturală, nici nu doream să aud, eram fixată pe cezariană. Când am ajuns la primul control, la 16 săptămâni de sarcină, domnul doctor a fost foarte blând, a început să îmi explice, să îmi arate cu ajutorul mulajelor, mi-a recomandat câteva cărți pe care să le citesc în timpul sarcinii ca să pot înțelege mai bine procesul și să am încredere ca POT. Și asa a și fost!
Nașterea a fost declanșată la 40 de săptămâni
Cred că este printre puținii medici care mă îndrumau să fac analizele medicale specifice sarcinii direct în spital, cu trimitere de la medicul de familie, ca să nu plătesc. Morfologiile de trimestru 1, 2 și 3 le-am făcut în spital, gratis, deși acestea în mod normal se plătesc și nu sunt chiar ieftine. Filantropia este printre puținele spitale care decontează aceste ecografii.
Vine și ziua nașterii, săptămâna 40 de sarcină, când doctorul a trebuit să îmi provoace nașterea prin perfuzie cu oxitocină, pentru că bebe nu voia să mai vină și avea deja cordonul de două ori în jurul gâtului. Domnul doctor, la fel, foarte amabil, mi-a spus dinainte să îmi iau cu mine în sala de nașteri apă, ciocolată, banane, pentru că o să mă ajute.
Medicul m-a întrebat dacă nu vreau să îmi cumpere covrigi
Fiind pe masa de nașteri cu perfuzia în mână, dânsul mă ajuta, îmi dădea să mănânc. La un moment dat, fiind de la 7 dimineața în spital cu mine, mânca niște covrigi și m-a întrebat dacă vreau să meargă să îmi cumpere și mie. Moașele care m-au ajutat, de asemenea, foarte empatice, amabile, vorbeau foarte frumos.
Singurul minus, să zic așa, a fost după ce am născut. După un travaliu scurt, de 5 ore, o naștere frumoasă și împlinitoare, chiar dacă dureroasă (dar domnul doctor mă ajuta să respir corect și îmi vorbea, asa încât să treacă mai ușor contracția, nu am avut epidurală sau gaz, doar no-spa în branulă și o injecție de dilatare), moașele veneau cu buzunarul îndreptat spre mine, să zic.
Când vedeau că am în mână banii, deja se dădeau cu partea cu buzunarul să bag mai bine banii. Nu știu dacă asta chiar m-a deranjat asa rău, mă consolam cu gândul că așa e peste tot și că important e să fim eu și bebe bine.
Doamna neonatolog era foarte autoritară
Am avut salon cu 2 paturi și copilașii cu noi în salon, foarte curat, totul ca nou, curățenie, mâncare excelenta, soții aveau voie doar în program de vizită. După 2 ore, bebe a fost adus la mine în salon și o doamnă m-a ajutat sa îl atașez la sân. Toate bune și frumoase, bebe sugea, laptele începea să vină, doamna neonatolog verifica mameloanele, minusul dânsei să zic așa, este că avea un stil de a vorbi foarte autoritar, ne spunea să nu ne mai ținem copiii cu noi în pat că nu e igienic, nu e sanitar, doar la ei în pătuț. Să nu îi îmbrăcam cu hainele aduse de acasă, că nu e igienic (deși spalasem și calcasem hainele înainte, cum este și normal).
Vine și ziua în care trebuie să ne externăm și bebe trebuia să facă primul vaccin. Doamna respectiva, foarte grăbită, agitată, supărată. Bebe plângea, soțul a rugat-o pe doamnă să fie mai blândă pentru că cel mic plânge (dânsa purtându-se cam rigid cu cel mic și fără prea mare gingășie sau grijă). Răspunsul doamnei a fost: „Eee, așa plâng copiii. Nu mă învățați pe mine să îmi fac meseria”.
A plecat îmbufnată că nu i-am dat bani
După vaccin, eu m-am dus pe lângă dansa, să îmi iau copilul în brate și să îl liniștesc. Dansa, când m-a văzut, i-a revenit zâmbetul pe buze și s-a curbat toată cu buzunarul spre mine, crezând că o să îi îndes ceva. Văzând că nu am treabă cu ea, a plecat îmbufnată. În concluzie, Filantropia, din punctul meu de vedere, e cel mai bun spital din București, mai ales pentru o naștere naturală, cum am avut eu, însă doamnelor neunatolog și doamnelor moașe, vă rugăm nu mai întindeți buzunarele, este meseria dumneavoastră!”
DISCLAIMER:
Povestea prezentată este scrisă integral de cititoarea Totul Despre Mame și reprezintă exclusiv punctul de vedere al autoarei. Este o expunere subiectivă a unui moment trăit de cititoarea noastră, iar Totul Despre Mame nu își poate asuma veridicitatea relatarii mămicii.
Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa contact@totuldespremame.ro, cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!
Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere naturală la Filantropia, te invităm să citești și:
- Naștere la Filantropia. ”Copilul urla de foame, era mov la față, iar asistentele refuzau să-i dea lapte”
- „Am născut o fetiță de 5 kilograme, la Filantropia. A fost nevoie de un doctor masiv, plin de mușchi, să o scoată”
- Povești de naștere. „Dragi asistente de la neonatologie, dacă nu vă place munca acolo, de ce mai stați?”