„Din zecile de persoane cu care am interacționat în Maternitatea Galați, doar trei s-au purtat omenește”

Când a ajuns la spital, femeia avea deja contracții, însă nu a reușit să nască natural, pentru că nu s-a dilatat suficient.

Theodora Fintescu, redactor
naștere la Maternitatea Galați
Un personal medical aproape în întregime dezumanizat a făcut-o pe cititoarea noastră să regrete că a ales Maternitatea Galați pentru a naște. FOTO: Shutterstock

Cinci zile groaznice. Așa a rezumat cititoarea noastră experiența ei din Maternitatea Galați. Deși și-a imaginat momentul nașterii cu totul altfel, în maternitate a întâlnit cadre medicale lipsite de empatie. Redăm povestea de naștere la Maternitatea Galați, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:

„Nașterea a avut loc în 2021, la Spitalul Județean Galați. Aș putea scrie o carte despre câte s-au întâmplat în spital, dar mă rezum la câteva rânduri. Am născut la fix 40 de săptămâni, cum am simțit că o să se întâmple, dar nu cum am visat dintotdeauna că va fi ziua în care voi deveni mamă. Trebuia să merg la spital pentru inducerea travaliului, fiind de gardă doctorul la care mergeam la privat, dar contracțiile au început singure.

Când mi-am dat seama că am ales greșit locul unde să nasc, am început să plâng

Ajunsă acolo, totul a început să meargă prost. Nimeni nu îmi spunea unde se fac internările pentru gravide și, fiind perioada COVID-19, mi s-a făcut testul și am fost amenințată că va ieși pozitiv (dar nu a fost așa). Apoi, pentru că nu am stat cum a trebuit în timpul recoltării, soțul a fost izgonit, spunându-i-se: „Hai, că vă vedeți voi după, acasă!”. Așa că a plecat fără ca măcar să ne luăm la revedere…

Am fost dusă în sala de nașteri unde, când m-a văzut cealaltă doctorița care era de gardă, a început să țipe și să o sune pe doctorița mea și să îi spună că nu am ce căuta acolo până nu vine rezultatul testului COVID-19 (deși eu eram în travaliu). Acela a fost momentul în care, singură fiind în sala de nașteri, am început să plâng și să-i scriu soțului că am făcut o greșeală imensă că am ales să nasc aici. A venit și doctorița mea și, în final, am ajuns la cezariană pentru că, după spusele lor, nu m-am dilatat. În timpul operației țipam de durere și mi se părea că simt mult mai mult decât ar trebui să simt. Anestezista a zis că e imposibil. Însă eu știu ce am simțit.

După o cezariană dureroasă, au urmat alte traume pe secția de neonatologie

Ulterior, calvarul s-a mutat pe secția de ginecologie, unde a trebuit să mai stau încă 4 zile. Atât asistenta de la ginecologie, cât și cea de la neonatologie țipau la mine că nu reușeam să alăptez (copilul nu reușea să se atașeze corect la sân, deși eu știam, teoretic, ce am de făcut). Îl forțau și bruscau cu capul în sânul meu, spunând „ăsta sigur ajunge pe biberon”. Aceeași asistentă mi-a spart venele și a țipat la mine când vorbeam cu soțul la telefon.

Doar trei femei s-au purtat omenește

Au fost cinci zile groaznice, în care am simțit că intru într-o depresie puternică, dar, ajunsă acasă, totul a fost bine, ca prin minune. Menționez că din zecile de persoane cu care am interacționat doar trei femei s-au purtat omenește cu mine. Și toate erau fete tinere! Una din ele (asistentă la neonatologie) m-a încurajat, spunându-mi că o să fie totul bine și m-a ajutat să-l hrănesc pe bebe de câte ori îi ceream. După experiența avută nu aș recomanda nimănui să nască la Galați! Toate femeile merită să aibă parte de acea zi minunată a nașterii, iar la Galați, din păcate, nu e posibil.”

Cum a fost nașterea ta? Ai avut parte de experiența la care ai visat sau ai rămas cu amintiri triste? Dacă îți dorești să împărtășești povestea ta cu gravidele și mămicile din comunitatea Totul Despre Mame, trimite-o pe adresa [email protected]. Mulțumim!

Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere, te invităm să citești și:

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa