Naștere la Malaxa. „Nimeni nu mă băga în seamă cu toate că dădusem șpagă tuturor. Aveam 18 ani și nu știam ce înseamnă nașterea”

Ileana Mirescu
naștere la malaxa

Pentru o copilă de 18 ani aflată în travaliu realitățile din maternitățile de stat din România pot fi șocante. Nu lipsurile materiale sunt principala problemă, ci inexistența empatiei, în momente în care o femeie are nevoie atât de mult de ea. Vă prezentăm o poveste de naștere de la Spitalul Malaxa din București, care are în centru o tânără de 18 ani și cadre medicale din care orice urmă de sensibilitate a dispărut.

„Nașterea mea la Spitalul Nicolae Malaxa din București a fost o experiență mai mult decât groaznică și traumatizantă, un exemplu negativ din care se vede cum este tratata o femeie în travaliu în țara noastră, în unele spitale.

Pe data de 13.10.2018 am început să am dureri de spate, de burtă și, în cele din urmă, am pierdut dopul gelatinos. În noaptea aceea am început să am contracții rare, dar dureroase. A doua zi de dimineață durerile au devenit insuportabile și am decis să mă duc la spital la București.

Atunci locuiam în județul Dâmbovița, însă am ales Spitalul Malaxa pentru că este mai aproape de familie și pentru că acolo era și medicul care mi-a supravegheat sarcina. Pe parcursul celor nouă luni am mers la un spitalul privat unde acest medic mai lucrează.

Naștere la Malaxa. Doctorul asistă doar dacă e în timpul programului

Când am ajuns la maternitate mi-au spus că nu o să nasc atunci. Mi-au zis că nu e nimic important și că trebuie să mă întorc acasă. Așa am și făcut. Contracțiile nu se opreau devenind din ce în ce mai dureroase, așa ca am așteptat din nou până dimineața pentru a mă întoarce la spital. De data aceasta, m-au internat.

Am așteptat să vină doctorul meu. Când a ajuns mi-a spus că dacă voi naște după ce i se termină programul nu va mai sta și voi rămâne cu doctorul de gardă. N-am avut de ales și am acceptat.

Durerile erau groaznice, dar nimeni nu mă băga în seamă cu toate ca dădusem șpagă la toată lumea. În cele din urmă, când asistenta a chemat-o pe doamna doctor care era de gardă, mi s-a spus să numai țip că sperii și celelalte fete. De asemenea, mi-a adus la cunoștință că ea nu îmi va face nimic împotriva durerii sau care să mă ajute să nasc mai repede. 

Documentează-te ca să știi cum să te descurci când devii mamă. Îți recomandăm ”Ghidul pentru alăptare””Cartea Bebelușului” și ”Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușului”.

Naștere la Malaxa. Am țipat și eu și medicii cât am putut

Eram de-a dreptul speriată mai ales că eram un copil de 18 ani care nu avea habar de nimic despre ce înseamnă o naștere. Am făcut inclusiv un atac de panică. Doctorița de gardă mi-a spus să încetez cu teatrul că nu impresionez pe nimeni.

După ce s-a schimbat tura a venit o asistentă care a fost și mai recalcitrantă despre cele până atunci. Când i-am spus că am dureri insuportabile și nu mai rezist la nimic din ce îmi face mi-a spus clar: ”Înseamnă că tu nu vrei să fii ajutată, așa că plec și te las să faci ce vrei!”.

Până la ora 06:00 am țipat de durere fără ca nicio persoană să se intereseze dacă sunt în regula. Când a observat că țip prea tare a venit o asistentă care a chemat-o și pe doctorița de gardă. M-au urcat pe masa de nașteri. Am devenit din nou foarte speriată.

Pe doctorița ginecolog de gardă o mai asista și o alta doctoriță. Aceasta a venit la mine, mi-a dat o palmă peste picior și mi-a spus „Taci, făi, ce ai de tipi așa?”.

Am rămas șocată și am devenit și mai speriata decât înainte. Amândouă doctorițele țipau la mine mai tare decât tipam eu de durere. În cele din urmă, după multă suferiță și o experiență traumatizantă, am născut”.

Silvia Dincă

Vă invităm să mai citiți și alte povești de naștere unde mamele au fost tratate bine în maternitățile în care au născut. 

Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa