Cititoarea noastră Andreia, de 21 de ani, ne-a scris povestea ei de naștere la 35 de săptămâni, în Germania. Deși inițial medicii stabiliseră că va naște natural, i s-a făcut cezariană de urgență după ce a rămas inconștientă în sala de nașteri. Redăm povestea de naștere la 35 de săptămâni, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
„Mă numesc Andreia, am 21 de ani și sunt mămica a doi băieței. Primul băiețel are doi ani, iar cel de al doilea două luni. Povestea mea începe în aprilie 2021, când am încercat să rămân însărcinată, fapt care s-a și întâmplat, însă Dumnezeu a vrut să mă pună la încercare și a fost extrauterină.
Am auzit medicii țipând
Câteva luni mai târziu am obținut o nouă sarcină, de data aceasta plasată corect. Controalele făcute pe parcurs au arătat că totul este în regulă, însă doctorița care îmi urmărea sarcina, în Germania, mi-a zis că am placenta foarte joasă și că nu e sigur că voi putea duce sarcina la capăt. Așa a și fost! În noaptea de 18 mai, la 2:30, mi s-a rupt apa.
Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de părinte citind cărți de referință despre îngrijirea bebelușului. În ZYX Books găsești „Ghidul pentru alăptare”, de Dr. Jack Newman, și „Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și copiilor”.
Aveam 35 de săptămâni și câteva zile. Mi-am trezit soțul, am luat bagajul și am pornit la spital, bucuroasă că îmi voi întâlni copilul. Pe lângă faptul că am născut prematur, medicii mi-au pus perfuzie cu antibiotice în urma cărora am rămas inconștientă. În câteva secunde, i-am auzit țipând și am simțit cum unul din ei îmi rupe cămașa pentru a mă pregăti de operație.
Am avut parte de un personal de nota 10
În timp ce medicii se chinuiau să ne salveze, în mintea mea a apărut o imagine albă, în care mama mea stătea pe o bancă, iar eu o rugam să mă prindă de mână, că altfel voi muri. Mama m-a prins de mână, iar după câteva ore în care am luptat pentru viață, am deschis ochii. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să întreb de micuțul meu. O oră mai târziu, m-au dus să îl văd. Era un bebeluș cu părul negru și ochii căprui, cu o guriță mică și un năsuc subțire.
Privindu-l, am înțeles cât de puternic e și cât de mult își dorește să fie în viață. Am înțeles că Dumnezeu există cu adevărat și face minuni. Mă bucur că totul s-a terminat cu bine, iar eu și bebe am ajuns sănătoși acasă, lângă familia noastră. Nu regret că am născut aici, am avut parte de medici, asistente și moașe de nota 10, care nu fac diferențe între pacienți și îi tratează pe toți la fel”.
Cum a fost naşterea ta? Ai avut parte de experiența la care ai visat sau ai rămas cu amintiri triste? Dacă îți dorești să împărtășești povestea ta cu gravidele și mămicile din comunitatea Totul Despre Mame, trimite-o pe adresa contact@totuldespremame.ro. Mulţumim!
Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere la 35 de săptămâni, în Germania, îți recomandăm să citești și:
- Naștere prematură la privat, la 35 de săptămâni, după un travaliu rapid, petrecut în mașină
- Naștere prematură în Germania. „Făcusem preeclampsie, iar asistenta m-a găsit inconștientă. M-au operat fără să știu”
- Naștere cu moașa în Germania. „Timp de 15 minute am strigat-o, am apăsat butonul, iar ea mă ignora”
- Naștere naturală în Germania. „Moașa ne-a lăsat pe mine și soț să ne descurcăm singuri, iar medicul a venit doar să mă coasă”
