Naștere în pandemie în Italia. „Soțul meu a stat în permanență lângă mine și asta a ajutat enorm”

Alexandra a avut parte de moașe atențe, care au ajutat-o mult în travaliu.

Ileana Mirescu

Cititoarea noastră Alexandra Dumitrică ne-a trimis povestea ei de naștere în pandemie în Italia. Alexandra a fost surprinsă de modul în care a fost tratată pe parcursul celor opt zile de spitalizare și și-ar dori să regăsească aceleași condiții și comportament în maternitățile din România. Redăm povestea așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:

”Încep prin a spune că am avut o sarcină destul de ușoară. Dacă aș sta să pun una lângă alta zilele în care m-am simțit rău, acestea fiind la începutul sarcinii, cred că aș ajunge la o săptămână, nu mai mult, si asta uneori se întâmpla și din cauza mea, deoarece săream peste micul dejun, cum cred că mulți facem.

Am ales să fac controalele la privat

Am mai avut o perioadă când am început să am arsuri, iar medicul care îmi monitoriza sarcina mi-a recomandat să iau niște medicamente, pe care le-am luat până la sfârșitul sarcinii și care și-au făcut efectul din prima zi. Țin să menționez că mergeam lunar la control, iar în ultima lună mergeam săptămânal. În momentul acela locuiam în Italia, unde am și născut. Am ales un medic privat unde să merg pentru a-mi face controalele, deoarece acolo îți poți alege și un medic de la stat.

Chiar dacă îmi plăteam consultațiile, după ce a început pandemia, medicul meu nu îmi mai dădea voie să merg să plătesc, din motive de siguranță, asta pentru a nu lua contact cu alte persoane care se aflau la ghișeele de plată. A venit și ziua cea mare, 24 mai 2020. Aveam 40 de săptămâni și 4 zile.

Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de mămică citind două cărți de referință despre alăptare și îngrijirea bebelușului, scrise de Dr. Jack Newman, respectiv Dr. William Sears. Îți propunem pachetul la preț special ”La început de drum”. Detalii, AICI.

Era vreo 03:00 când m-am trezit și am început să am primele contracții ușoare, pe care nici nu le-am luat în seamă. Am așteptat până pe la 04:00 și ceva, când am văzut că am contracții regulate, din 5 în 5 minute, și mi-am trezit soțul, spunându-i că mă doare puțin burta. El mi-am zis să pornim direct spre spital, care se afla la 30-40 de minute de noi, dar am refuzat și am mai amânat puțin plecarea. Am pornit la drum în jurul orei 05:00.

Moașele au fost de mare ajutor

Ajunși la spital, ne-au întâmpinat asistentele, care m-au dus într-o cameră pentru a-mi monitoriza contracțiile, iar apoi în cabinetul medicului pentru a-mi verifica dilatația. Eram deja dilatată complet și au decis să mă ducă în sala de nașteri, nu înainte de a-mi face testul COVID. Cu o zi înainte am mers câțiva khilometri pe jos, ceea ce cred că a ajutat mult la dilatare. 

Ajunsă în sala de nașteri, a venit și sotul meu, care a stat în permanență lângă mine, ceea ce cred că contează enorm în astfel de momente. Apa mi s-a rupt când eram deja acolo, moașele, care erau lângă mine, m-au dezbracat și m-au ajutat din toate punctele de vedere, mi-au pus comprese cu apă caldă pentru a ameliora durerea, de câte ori ceream apă ele erau acolo ca să îmi dea, nici nu mai zic de susținerea morală pe care o aveam din partea lor.

Sala era doar pentru noi și aveam la dispoziție tot ce era nevoie și chiar și o minge pe care să o folosesc în travaliu. M-au lăsat să stau cum îmi doresc și erau în permanență langa mine. La ora 08:37 mi-am ținut pentru prima dată bebelina la piept. Cât timp m-au curățat și m-au cusut, cea mică a fost ținută în brațe de tatăl ei, după care am pus-o la sân să învețe să mănânce. Cred că a contat acest lucru, nici azi, la peste 8 luni, nu duc lipsă de lapte.

Totul a decurs mai bine decât mă așteptam

În salon am stat singură și am avut toate condițiile, de la baie proprie, televizor, până la 3 mese pe zi. Am stat 8 zile în spital deoarece am avut mici probleme, dar pe toată perioada am fost  foarte bine tratate, atât eu, cât și bebelina. Vreau să vă mai spun că toată această experiență nu ne-a costat nici măcar un euro și totul a decurs mai bine decât ne imaginam. 
Îmi doresc ca și în spitatele noastre de stat să avem parte de astfel de condiții și de cadre medicale care să se comporte așa cum trebuie”. 

Micuța a venit pe lume la 40 de săptămâni și 4 zile.

Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!

Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere în pandemie în Italia, îți recomandăm să citești și:

Îți recomandăm și

Te-ar mai putea interesa