Naștere fără epidurală și fără epiziotomie în UK. „Am născut într-un mediu plăcut, cu o moașă extraordinară, cu vorbe dulci”

Alexandra a ajuns în scurt timp la dilatație maximă, iar în momentul nașterii a avut alături soțul și o moașă empatică.

Theodora Fintescu, redactor
fotografie de familie
Primul Crăciun în trei, după o naștere ușoară, într-o atmosferă plăcută, alături de un personal medical dedicat meseriei.

O cititoare Totul Despre Mame, Alexandra, în vârstă de 22 de ani, ne-a scris povestea ei de naștere fără epidurală și fără epiziotomie, într-un mediu cald și prietenos, în Marea Britanie. Redăm povestea, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:

„Pe data de 1 decembrie 2021 era programată nașterea mea, dar băiețelul meu nu dădea niciun semn. Mi s-a spus că e foarte normal și doar să-i mai dăm timp. Nu știu de ce, dar eu deja îmi închipuiam că el nu are de gând să vină de unul singur și îmi imaginam că mi se va induce travaliul pentru a naște. Pe data de 5 decembrie, la ora 21:40, când am mers la baie, am observat că aveam niște pete de sânge, dar niciun semn de travaliu sau apă ruptă. Totuși, pe la ora 22:30, am ajuns la spital împreună cu soțul pentru o verificare.

Toată lumea se comporta exemplar

Bebelușul a fost monitorizat și eu am avut prima consultație ginecologică, să spunem așa, de pe toată perioada sarcinii mele. Moașa mi-a spus că sângerarea e normală, din cauza colului, că am colul închis 100%, dar probabil în următoarele zile voi intra în travaliu. Pentru o siguranță mai mare, am stat pentru monitorizarea bebelușului mai îndelungată. La început, bătăile inimii lui erau joase, apoi destul de ridicate.

Din cauza aceasta, mi-au zis că ar trebui să stau până o să fie un ritm constant și nu foarte ridicat, însă asta nu s-a întâmplat. Încet, încet, am început să simt niște dureri de spate în zona de jos, ca cele din timpul menstruației. Când a văzut moașa că nu reușim să prindem bătăi constante și normale, a decis să fiu mutată în departamentul de nașteri.
Toată lumea se comporta exemplar, am stat acolo împreună cu soțul, obosiți și neîntelegând exact ce se întâmplă, dacă nasc, dacă nu.

Surpriza cea mare: dilatație maximă

Durerile de spate s-au intensificat și îndesit, am primit ceva pentru durere, am și vomitat. Între orele 02:00-03:00 am început să simt o nevoie de a merge la baie, mă simțeam constipată și simțeam nevoie să împing, trebuie să recunosc că nici o secundă nu m-am gândit că nevoia de a împinge era bebelușul meu care voia să vină. Când i-am spus moașei cum mă simt și că durerile sunt din ce in ce mai mari, a decis să îmi mai verifice o dată colul, și, supriză, eram dilatată total.

Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de mămică citind două cărți de referință despre alăptare și îngrijirea bebelușului, scrise de Dr. Jack Newman, respectiv Dr. William Sears. Îți propunem pachetul la preț special ”La început de drum”. Detalii AICI.

Moașa m-a rugat să nu împing până nu ajungem în sala de nașteri, transfer ce a durat 1 minut, poate 2, asta fiind în jurul orei 04:40-45. Moașa a fost extraordinară, când am început să împing tot ce îmi spunea era cum fac o treabă extraordinară și mă mângâia încontinuu pe picior, iar soțul era lângă mine și mă încuraja constant. În timp ce împingeam, mi-a spus că va trebui să îmi facă o tăietură pentru a ajuta bebelușul să iasă, ăsta a fost singurul moment în care am început să plâng și m-am speriat puțin.

Tatăl a tăiat cordonul

Abia atunci a venit o a doua moașă cu foarfeca pentru tăiat, mi-a făcut injecția de anestezie pentru a mă tăia, dar, într-un final, nu a mai fost nevoie de asta. Și așa după 15-20 de minute de împins, Luca-Andrei al meu a venit pe lume, în data de 6 decembrie la ora 05:06, un bebeluș perfect sănătos, de 3,200 grame, fără vreo tăietură, fără timp pentru anestezia epidurală sau pentru orice altceva.

Imediat mi l-au pus pe piele, iar după câteva minute soțul a fost cel care i-a tăiat cordonul. M-au ajutat cu alăptatul, iar în următoarele 2 ore, eu, soțul și bebelușul am fost lăsați singuri pentru a ne bucura de primele momente în trei. Din când în când, moașa venea să îmi verifice sângerările și să vadă dacă aveam nevoie de ceva. După o perioadă, a venit și m-a întrebat dacă vreau să fac o baie. Înainte să fac baie, ne-a arătat cum să ii pune scutecelul, cum să îl ținem și ne-a ajutat să îl îmbrăcăm.

După baie, moașa a venit să îmi spună că schimbul ei se termină și că o să plece. I-am mulțumit, iar ea m-a luat în brațe și mi-a spus că am făcut o treabă foarte bună. După aceea, am mai petrecut câteva ore în spital pentru a ne asigura că bebelușul se hrănește corespunzător și am plecat acasă fericiți, începând viața în trei. Aceasta a fost nașterea mea destul de rapidă, fără dureri groaznice, cu o moașă extraordinară, într-un mediu plăcut, cu vorbe dulci și cu soțul alături de mine”. 

Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!

Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere fără epidurală și fără epiziotomie, te invităm să citești și:

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa