Experiență de naștere la Polizu. „De ce faci așa urât? Dacă mai țipi, închidem ușa și venim când iese!” Managerul spitalului anunță anchetă

Medicul Andreei nu era în țară, așa că a născut cu doctorița care era de gardă. Problema majoră reclamată de mamă este limbajul asistentelor.

Theodora Fintescu, redactor
femeie în travaliu
Cititoarea noastră spune că doctorița care a asistat-o la naștere a fost foarte blândă, însă asistentele au dezamăgit-o profund.

Cititoarea noastră Andreea ne-a scris propria experiență de naștere la Polizu, o poveste șocantă, dată fiind atitudinea unor angajați ai maternității și replicile umilitoare pe care i le-au adresat. Am cerut Maternității Polizu un punct de vedere privind această experiență, pe care l-am publicat la finalul confesiunii. Redăm povestea de naștere așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:

„Am citit multe povești ale voastre, iar la unele chiar mi-au dat lacrimile. Mi-aș dori să o citiți și pe a mea, chiar dacă nu este tocmai una foarte frumoasa, dar sper să învățați ceva din ea!

Era o marți destul de normală, fusesem în urmă cu o săptămână la ginecologul meu pentru o morfologie de trimestrul 3 pe care am ajuns s-o fac destul de târziu. În acea seară de marți începusem să simt ușoare dureri sub burtica, știți voi, asemănătoare cu cele de menstruație.

Prima dată m-am panicat puțin, am căutat puțin pe internet, am sunat-o pe mama și mi-a spus că aș putea avea contracții false. Aveam 38 de săptămâni, după spusele domnului doctor din urmă cu o săptămână. L-am trimis pe soțul meu să-mi cumpere No-spa, în speranța că îmi vor trece aceste dureri. Nu-mi treceau, dar erau foarte ușoare și le-am luat ca atare.

Nu m-a întrebat nimeni dacă vreau măcar un pahar cu apă

A doua zi, au început din ce în ce mai rău, deja nu mai puteam să stau nici în fund, nici pe spate, făceam kilometri prin casă pentru a ameliora durerea. Am sunat la Ambulanță, pentru că durerile deveniseră insuportabile. Am ajuns la Spitalul Polizu, am fost la camera de gardă, apoi am așteptat până a venit o asistentă și m-a pregătit pentru a merge în salon. Eram deja în faza de travaliu.

Aici începe toată povestea, doctorul meu era plecat în vacanță. Pentru că toate saloanele erau ocupate, a trebuit să aștept pe holurile spitalului în jur de 1 oră și jumătate, timp în care mușcam din scaun de durere și mă plimbam pe holul acela dus-întors, extrem de agitată. Treceau asistente pe lângă mine și nu eram întrebată nici dacă vreau un pahar cu apă, se uitau la mine pur și simplu și aruncau un „Pff”.

Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de mămică citind două cărți de referință despre alăptare și îngrijirea bebelușului, scrise de Dr. Jack Newman, respectiv Dr. William Sears. Îți propunem pachetul la preț special ”La început de drum”. Detalii, AICI.

Eram fleașcă de durere și disperare, îmi băgam unghiile în carne la cât de insuportabilă a fost durerea. După multe insistențe ale mele au venit până la urmă două infirmiere și m-au băgat într-un salon. 

M-am pus în pat și a început un iad care mi-a fost foarte greu de perceput. Fetelor, nu știu cum a fost la voi, deși cred că a fost la fel, dar eu m-am întins pe jos pentru că simțeam efectiv că voi muri de durere. Probabil eu nu suport durerea la cote maxime.

Experiență de naștere la Polizu. „Dacă mai țipi, închidem ușa și venim când iese!”

În fine, ideea este că țipam de durere și nimeni nu s-a sinchisit să vină să-mi facă măcar o injecție, un calmant, orice. Cu mâna de burtă și șchiopătând, cu viteza unui melc, m-am dus la ele și am cerut un pahar cu apă, aveam lacrimi în ochi. O blondină în jur de 50 de ani, mă întreabă finuț: „De ce faci așa urât? Când erai înfiptă tot așa făceai?” 

M-am dus înapoi în pat, au venit iar neghioabele de asistente și m-au mutat 2 etaje, în alt salon.

Acolo, mi s-au legat de mine niște centuri și nu mă puteam da jos din pat. Am avut niște dureri atât de mari încât transpiram în fiecare colț al corpului și mi-am dat jos tricoul de pe mine și am rămas în bustieră.

După ce că nimeni nu a venit la mine să mă calmeze sau să-mi dea un calmant, vine asistenta și-mi spune: „Ce faci? Aici crezi că se face striptease?” Eu în momentul ăla trăgeam de cearșaf disperată și eram într-o fază în care mai aveam puțin și leșinam.

La un moment dat am chemat pe cineva, de fapt, am strigat, că nimeni nu venea, eram ignorată, și am întrebat-o: O să mor? Pentru că simt că mă duc. Vă dați seama ce simțeam în momentele acelea. Și am primit un simplu răspuns: „Dacă mai țipi atâta și te mai vaiți atâta, îți închidem ușa și venim când iese”.

 Am început să plâng când am auzit aceste vorbe, asistentele au plecat. Și-au bătut joc de mine pe tot parcursul travaliului și m-au tratat ca pe un câine în ploaie. 

„Doctorița a fost blândă cu mine, asistentelor le-aș fi dat foc”

Până la urmă, am simțit că trebuie să nasc, nu mai puteam, îmi venea să împing. Și am strigat la ele să vină urgent, nu eram dilatată, după spusele doctoriței cu care am născut, deși corpul tot începuse să împingă. În acele momente, doamna doctor a zis „Gata, haide!” A venit și momentul în care puiuțul meu trebuia sa vina, a durat mai puțin de 1 minut până a ieșit, dar atunci când a făcut-o sufletul meu s-a împăcat cu tot ce am pățit și s-a umplut de fericire. Am avut o doamna doctorița destul de blândă, mi-a plăcut de ea, dar acestor asistente le-aș fi dat foc. 

Aceasta a fost experienta mea de la spitalul Polizu, al doilea bebeluș sigur nu se va mai naște acolo”. 

Am cerut reprezentaților Spitalului Polizu un punct de vedere față de situația reclamată mai sus. Redăm mai jos răspunsul oficial al spitalului:

Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!

Dacă ți s-a părut interesantă această experiență de naștere la Polizu, îți recomandăm să citești și:

Îți recomandăm și

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa