Cititoarea noastră Katy a trăit o poveste cutremurătoare, având un copil intubat după naștere, din cauza problemelor respiratorii cu care s-a născut. Mama nu și-a văzut copilul după cezariană și nici multe zile după, iar la fotografia pe care i-a trimis-o o asistentă, cu fetița plină de perfuzii și conectată la aparate, nu a fost în stare să se uite decât o dată. Redăm povestea, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
”Am 29 de ani, iar la sfârșitul anului 2020 am născut o frumusețe de fetiță, la Spitalul Municipal de Urgență Roman. Am născut prin cezariană, cu toate ca eu voiam să nasc natural, dar Dumnezeu a avut alte planuri. În data de 19 octombrie, luni dimineața, la ora 2.00 AM, mi s-au rupt membranele. Am pornit la spital, la aproximativ ora 3:30 am ajuns.
Medicul a decis că e nevoie de cezariană
Acolo m-au controlat, nu aveam dilatație deloc. M-au dus în sala de travaliu, unde eu așteptam cu emoție să vină contracțiile, să nasc cât mai repede. Se făcuse 7.00 și eu nu simțeam nimic. După alt control, la care s-a dovedit că tot nu eram dilatată, mi-au pus o perfuzie care să îmi provoace contracții, dar, surpriză, nu s-a întâmplat nimic.
La ora 13.00, a venit domnul doctor și mi-a spus că o să facem cezariană, pentru că așteptăm degeaba și bebe a rămas și fără lichid. Am acceptat, spre binele fetiței mele, și pe la 16:30 m-au dus în sala de operații. Acolo era doamna doctor anestezist, foarte amabilă, nici nu am simțit când mi-a făcut anestezia. În schimb, am simțit când au făcut tăietura de la cezariană.
„Nu știam că nu-mi voi vedea fetița după naștere”
Am țipat, au zis că îmi fac anestezie generală, eu nu am vrut, am zis că vreau să văd bebelușul imediat ce nasc. Au mai așteptat, dar în zadar, tot la anestezie generală s-a ajuns. M-am trezit în dureri și foarte supărată că nu am putut să-mi văd puiul. Lăsând la o parte durerile, totul era bine, mă consolasem că o să-mi văd fetița când voi merge în salon, dar atunci nu știam că nu avea să fie așa.
Pe miezul noapii, a venit doctorul neonatolog și mi-a spus că bebe nu e bine, că respiră foarte repede. Am izbucnit în plâns, reușisem să rămân însărcinată după 7 ani de încercări și acum toată bucuria a dispărut. M-au cuprins tristețea și teama, nu știam ce va fi.
Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de părinte citind cărți de referință despre îngrijirea bebelușului. În ZYX Books găsești „Ghidul pentru alăptare”, de Dr. Jack Newman, și „Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și copiilor”.
Cu toate că spre dimineață doctorița a revenit și mi-a zis că i-a făcut radiografie la plămâni și este totul bine, mai târziu, situația s-a înrăutățit și ea a fost transferată la Iași, la Maternitatea Cuza Voda, eu rămânând la Roman. Din cauza pandemiei, nu au putut să mă transfere și pe mine.
Am rugat o asistentă să-i facă o poza prințesei, să o văd măcar în poză, apoi mi-a părut rău, pentru că era conectată la niște aparate și era cu furtunașe în guriță și în năsuc. Nu m-am putut uita la poză decât o singură dată, dar nu am șters poza, mă gândeam că poate să fie prima și ultima.
Fetița a fost dusă în stare critică la Iași, a fost intubată și, timp de 2 săptămâni, am sunat în fiecare zi să văd cum e (nu puteam merge la ea, nu ne lăsau din cauza pandemiei). În prima săptămână, nu a fost nicio schimbare, până când, într-o zi, mi-au zis că a trecut la măscuța de oxigen.
Dumnezeu îmi ascultase rugăciunile, căci, de atunci, lucrurile au luat o întorsatură foarte bună și, după două săptămâni, m-au chemat să o iau acasă. Acum are 3 luni și este totul bine. Îi mulțumim lui Dumnezeu că ne-a ascultat rugile și ne putem bucura de ea”.
Cum a fost naşterea ta? Ai avut parte de experiența la care ai visat sau ai rămas cu amintiri triste? Dacă îți dorești să împărtășești povestea ta cu gravidele și mămicile din comunitatea Totul Despre Mame, trimite-o pe adresa contact@totuldespremame.ro. Mulţumim!
Dacă ți s-a părut interesantă povestea acestui copil intubat după naștere, îți recomandăm și:
- Medicul mi-a spus: „Copilul nu va trăi mult, are o boală gravă” La nouă luni, nu mai avea nimic!
- Poveste de naștere, după o infecție în sarcină. ”Copilul e în stare critică, rugați-vă!” Acum este un copil sănătos!
