O cititoare Totul Despre Mame ne-a trimis povestea ei de naștere prin cezariană la Spitalul Județean Suceava. Deși era îngrozită de ideea de a naște prin cezariană, ea a fost nevoită să accepte această variantă, pentru că organismul ei nu a reacționat la declanșarea travaliului. Redăm povestea de naștere prin cezariană la Spitalul Județean Suceava, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
„Nu știu ce îmi veni să scriu acest email, dar tare vreau să îmi împărtășesc și eu experiența privind nașterea la Spitalul Județean din Suceava. Pe data de 24 iulie 2021, într-o sâmbătă după- amiaza, pe la ora 18.00, am avut niște contracții care, ulterior, s-au dovedit a fi false. Am alarmat una bucată soț și am plecat la Urgențe, unde era de gardă doamna doctor care îmi urmărise sarcina. Doamna doctor a fost sunată de la Urgențe să coboare, că îi sosise o pacientă cu contracții și, fără să apuce să mă consulte, m-a internat.
Experiența unei alte gravide m-a speriat
Peste noapte, mi s-au sistat contracțiile, dar rămăsesem cu o durere de burtă ușoară, ca cea de la menstruație. Dimineața, la vizită, doamna doctor a decis să fiu transferată la 4 care, așa cum mi s-a spus, era etajul „pentru mențineri”. Am întrebat dacă bebelușul dădea semne că ar veni în viitorul apropiat, dumneaei a zis că nu pare. Atunci am cerut să fiu lăsată acasă și să mă întorc când vine momentul nașterii. Mi-a dat voie să plec acasă, cu sugestia ca, dacă până vineri nu intervine nașterea, să îmi fie provocată.
Am tot sperat că voi naște până vineri și tare aș fi vrut, dar bebelușul nu a vrut să vină. Marți am pierdut dopul gelatinos și am așteptat cu sufletul la gura să îmi întâlnesc iubirea vieții mele: bebe Ianis Ayan. Nu am născut până vineri, dar nici vineri nu m-am prezentat pentru provocare deoarece, când am fost internată, am întâlnit o doamnă care venise pentru provocare, iar la mai bine de 18 ore de la începerea procedurilor ea nu se dilata, cu toate că moașa îi rupsese membranele. În cele din urmă, doamna ajunsese la cezariană, ceea ce pe mine mă îngrozea.
Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de părinte citind cărți de referință despre îngrijirea bebelușului. În ZYX Books găsești „Ghidul pentru alăptare”, de Dr. Jack Newman, și „Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și copiilor”.
Când am plecat să nasc, eram veselă, de parcă plecam la mare
Am așteptat cuminte acasă, iar luni dimineața, la ora 3.15, când am mers la baie, am observat că lenjeria mi se udase. Mi-am trezit soțul, am făcut un duș, am înșfăcat bagajul de maternitate, care era pregătit de vreo 3 luni, și am pornit spre spital. Ajunsă acolo, am făcut fișa de internare și am așteptat să coboare cineva de pe secție să ma controloze. Doctorița care m-a controlat a constatat că aveam membranele fisurate și, foarte revoltată, a întrebat: „Unde e doamna dr. X (cea care mi-a urmărit sarcina)? Doarme acasă, liniștită!”. Parcă ar fi fost vina doamnei doctor că e om și nu poate fi de gardă non stop.
Am ajuns pe secție undeva pe la ora 5.45, timp în care am tot pierdut lichid. După ce mi s-a dat de completat alt morman de hârtii, în final am ajuns am ajuns în salon. Eu eram veselă și fericită, parcă plecam la mare, nu la născut. Nu aveam nicio durere și niciun fel de contracții. Pe la ora 9 a venit și doamna doctor să mă controleze, ca să constate, la fel ca moașele, că nu m-am dilatat deloc și că am colul luuung și închis.
Mi s-au administrat injecții pentru dilatare, dar nimic. Nu am înțeles tare bine ce vorbeau cadrele medicale, dar, până la urmă, concluzia a fost: cezariană! Mi-a căzut cerul în cap când am auzit. Nu îmi venea să cred și procesam greu informația. Doamna doctor m-a predat medicului de gardă care urma să îmi facă operația.
Când a împins anestezistul, am crezut că îmi scoate stomacul
Ajunsă în sala de operații, am întâlnit niște cadre medicale de excepție. Domnul anestezist mi-a vorbit cu calm și mi-a explicat cu amănunte fiecare mișcare pe care trebuia să o fac, atât eu, cât și el. În timpul operației, m-a surpins că suspin și m-a întrebat ce mă doare și ce se întâmplă. I-am spus că stomacul, coastele…ceva. S-a ridicat de pe scaun să vadă ce se întâmplă, moment în care doctorul i-a strigat: „Împinge și tu!” În secunda următoare, anestezistul mi-a băgat mâinile pe sub sâni și a împins și el tare. Am crezut că mi-au rupt vreo 2 coaste și că îmi scot și stomacul.
Dar au scos un băiețel, care seamănă perfect cu tatăl lui, de 3,740 grame și 54 cm. Momentele petrecute la reanimare nu le mai descriu, amintesc doar că mi s-au făcut 3 calmante pentru a putea suporta durerile. Restul s-a dat uitării. La reanimare, domnul doctor a venit să mă verifice și m-a întrebat: „Doamnă, ai văzut ce ne-am chinuit? Cum ai vrut să naști natural?” Sunt recunoscătoare că nu m-am dilatat și doamne ferește să mi se fi blocat copilul pe canal sau să se fi întâmplat altele, mai urâte. Câtă vreme am fost internată în spital am întâlnit doar personal binevoitor și profesionist.
Așa s-a desfășurat nașterea mea, iar la următoarea sarcină o să îmi programez din timp cezariana, să nu ne mai complicam cu alte speranțe deșarte”.
Cum a fost naşterea ta? Ai avut parte de experiența la care ai visat sau ai rămas cu amintiri triste? Dacă îți dorești să împărtășești povestea ta cu gravidele și mămicile din comunitatea Totul Despre Mame, trimite-o pe adresa contact@totuldespremame.ro. Mulţumim!
Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere prin cezariană la Spitalul Județean Suceava, îți recomandăm să citești și:
- Naștere la spitalul din Suceava. ”Tăietura, de 6 cm, mi s-a infectat și a trebuit să fiu cusută din nou”
- Naștere la Fălticeni și la Suceava. „Nu au contact condițiile, ci faptul că puii mei s-au născut înconjurați de oameni buni”
- Naștere prematură la Suceava. „Dacă puteam deschide geamul de la salon, m-aș fi aruncat”
- Naștere la Suceava. „Tatăl a putut să vadă copilul prin geam, doar la externare l-a putut ține în brațe”
