„La Fălticeni a fost mai bine decât în Italia. Au gestionat bine o pacientă incomodă, ca mine”

Tina este recunoscătoare personalului medical și spune că nu și-ar fi imaginat vreodată că nașterea din România va fi mai frumoasă decât cea din străinătate.

Theodora Fintescu, redactor
naștere la maternitatea din Fălticeni
Fetița s-a născut prin cezariană, făcută de medici după declanșarea travaliului. FOTO: Shutterstock

Cititoarea noastră Tina ne-a scris cum a decurs nașterea ei prin cezariană la Fălticeni, impresionată fiind de faptul că experiența ei a fost mai bună decât cea anterioară, din Italia. Tina admite că a fost o pacientă dificilă, dar spune că toată lumea s-a purtat cu ea ireproșabil. Redăm povestea de naștere, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:

„Întâmplarea tinerei mămici din Botoșani, despre care s-a spus că a fost ignorată de medic, m-a răscolit și mă face să mă simt norocoasă că am născut la Fălticeni. În 2013, prima mea naștere a fost una naturală și a avut loc în Italia. Dumnezeu mi-a dăruit o fetiță minunată și îi mulțumesc! Cu toate că întotdeauna am spus că pentru ea aș mai trage înzecit durerile nașterii, perioada (târzie chiar) postpartum mi-a implantat niște frici de mamă iar eu, la acea vârstă, de 23 de ani, nici nu știam că există așa ceva. Pare că acelor frici le-a fost frică să mă însoțească singure, așa că le-au invitat și pe doamna Anxietate și madame Depresie.

Toate fricile și grijile au revenit odată cu a doua sarcină

Cu rugăciune, terapie și chiar tratament medicamentos, a trecut acea stare, în care mă simțeam complet debusolată din cauza gândurilor haotice pe care frica nu mă lăsa să le pun în ordine. Am rămas cu panica, iar din cauza ei nu știam dacă sunt în stare să mai duc o sarcină și să mai nasc, mai ales că între timp am dobândit o alergie la antibiotice și la alte medicamente.

După 9 ani, s-a întâmplat să rămân însărcinată. Bineînțeles că toate fricile, toate grijile au revenit. Nu știam ce simt. Știu doar că îmi doream acest copil, fiica mea își dorea de ani de zile o „frățioară”, doar că frica nu mă lăsa să fiu sigură. Primul gând am cerut preotului unde mă spovedisem cu ceva timp în urmă să mă primească. Nu a contat că suntem în cursul săptămânii sau că ora aceea era una nepotrivită, m-a primit. După ce mi-am vărsat „amarul” în cârca lui, iar el mi-a deschis o portiță din suflet, plângând, am mers la spitalul mare din Fălticeni să caut un doctor ginecolog.

Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de părinte citind cărți de referință despre îngrijirea bebelușului. În ZYX Books găsești „Ghidul pentru alăptare”, de Dr. Jack Newman, și „Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și copiilor”.

Am cunoscut tot personalul maternității

Mi-am zis că voi merge pe mâna primului întâlnit, că voi asculta cuminte de el și voi avea încredere. De gardă era domnul doctor Hristea Răzvan, pe care îl vedeam pentru prima dată, și care mi-a garantat că îmi va fi alături și că va face tot ce e necesar să fim bine și eu și bebelușul meu. Doar o parte din mine îl credea. Cealaltă parte era ocupată cu panica, provocată de gândul la acele alergii, la nașterea dureroasă de dinainte, la faptul că bazinul meu suferise în urma unui accident…Îmi era greu să cred în totalitate, dar după prima vizită pentru monitorizare, m-am convins.

S-a decis de la început cezariana. Bineînțeles, necesară. Am avut câteva internări în timpul sarcinii, așa că am am avut ocazia să cunosc toți medicii din secție și toate asistentele și infirmierele. Cu toții m-au făcut să mă simt bine, calmă și comodă. Au gestionat bine de tot o pacientă complicată ca mine, pentru că uneori abia mă suport eu.

S-a declanșat travaliul și am intrat urgent în operație

Sarcina mi-a fost urmărită de domnul doctor Hristea, dar țin să menționez că, pe toată perioada spitalizării, am avut parte de aceleași îngrijiri din partea tuturor medicilor. Cu o zi înainte de data programată pentru cezariană, m-a internat pentru analize și pregătire. Totul a fost bine până când, la ora 01:20, m-au trezit niște dureri, iar când m-am ridicat din pat mi s-a rupt apa. I-am spus asistentei, care m-a conectat imediat la aparatul care monitorizează bătăile inimii copilului și l-a anunțat pe medicul de gardă Grămadă Vlad. Moașa a venit și ea imediat lângă mine.

După control, s-a confirmat că s-au rupt membranele, că am contracții și că a început dilatația. Trebuia să fiu operată imediat, așa că m-au dus în sală, a venit anestezistul și a început să îmi spună ce urmează. S-au mobilizat cu toții, iar eu nu reușeam să înțeleg cum s-a întâmplat așa rapid, de unde au apărut toți, mai ales că, dintr-o dată, l-am văzut și pe medicul care mă monitorizase și care venise la spital pentru mine, așa cum îmi garantase.

Am avut surpriza să constat că se poate mai bine ca în străinătate

La ora 02:25, imaginea era următoarea: eu eram întinsă, la capul meu era dr. anestezist, care se asigura că știu tot ce trebuie. O asistentă îmi făcea teste alergologice pentru a nu avea vreo reacție la medicamente, iar medicul neonatolog aștepta copilul. În stânga și în dreapta mea, domnii doctori Hristea Răzvan și Grămadă Vlad. La un moment dat, îi văd cum ridică un bebeluș perfect. Nimic nu se compară cu ce am simțit atunci. Este a doua cea mai mare bucurie simțită vreodată.

Eu sunt bine, fiica mea este bine. Amândouă am fost tratate și îngrijite foarte bine și mulțumesc din suflet personalului maternității pentru asta. Îmi era frică de un spital de stat din România, după o naștere în străinătate, dar am avut plăcuta surpriză să descopăr că se poate și mai bine. La Fălticeni, profesionalismul și promptitudinea și-au spus cuvântul!”

Cum a fost naşterea ta? Ai avut parte de experiența la care ai visat sau ai rămas cu amintiri triste? Dacă îți dorești să împărtășești povestea ta cu gravidele și mămicile din comunitatea Totul Despre Mame, trimite-o pe adresa [email protected]. Mulţumim!

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa