Cezariană de urgență la Maternitatea Giulești. „Eram în travaliu, dilatată 5 cm, când medicul a constatat că nu mai găsește pulsul copilului”

În câteva minute, asistentele au pregătit-o pe gravidă de operație, iar medicul care i-a urmărit sarcina a ajuns la timp pentru intervenție.

Theodora Fintescu, redactor
cezariană la Giulești
Mama era dilatată 5 cm când medicii și-au dat seama că fetița are probleme și nașterea nu mai poate continua natural. FOTO: Shutterstock

Cititoarea noastră Georgiana a născut printr-o cezariană de urgență la Maternitatea Giulești, decisă de medici în timpul travaliului, când au constatat că fetița are pulsul foarte slab. Medicii și asistentele au acționat în mare viteză, la timp, așa că atât mama, cât și copilul au fost bine. Redăm povestea de naștere, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:

„Sarcina mea a fost una normală, cu scenariul clasic: grețuri timp de trei luni, stări de amețeală, oboseală etc. La 39 de săptămâni și 3 zile eram programată pentru ultimul control înainte de naștere. Ceva îmi spunea că aceea va fi ziua cea mare. Cu o zi în urmă făcusem curățenie generală cu soțul, iar acum îmi dau seama că mi-am pregătit de fapt cuibul. Bagajul era făcut, mi-am luat încărcătorul pentru telefon și actele și m-am dus la control. Din cauza unor contracții care se tot amplificau, drumul, pe care îl parcurgeam în mod normal în 30 de minute, a durat două ore.  

Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de părinte citind cărți de referință despre îngrijirea bebelușului. În ZYX Books găsești „Ghidul pentru alăptare”, de Dr. Jack Newman, și „Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și copiilor”.

Aveam contracții ușoare de două zile

Ajunsă la Maternitatea Giulești, asistenta a rugat doamnele care așteptau să îmi ofere locul, se vedea după mine ca aveam contractii. Începuseră de 2 zile, rare și puțin dureroase, iar în dimineața respectivă se amplificaseră. Nu știam dacă nasc sau nu, știam doar că am contracții.

Medicul, cum m-a văzut, m-a invitat în cabinet, știa de ce sunt acolo. Cum a pus ecograful, a văzut că aveam burta încordată și mi-a zis: „Hai pe masă, că bebe e prea jos și ai și contracții”. Așa am și făcut, aveam 1 cm dilatație. Mi-a zis că va mai dura câteva ore și că pot să mă întorc acasă și să revin când contracțiile devin mai puternice.

Simțeam că mă rup de la jumătate

Gândindu-mă la drumul pe care l-am făcut, i-am zis că rămân. L-am sunat pe soț, care inițial a crezut că glumesc, dar l-am asigurat că nu mint și chiar urmează momentul cel mare. Mi s-a făcut internarea la ora 11.00 aproximativ, medicul m-a asigurat că va păstra legătura cu medicul de gardă și că va fi prezent la naștere. Lucruri care s-au și întâmplat.

A început travaliul, contracțiile deveneau regulate, din ce în ce mai intense și mai dureroase. Simțeam cum mă rup de la jumate, cum mi se rup spatele și burta. Am ținut o sticlă goală de 500 de ml în mână și o strângeam când aveam contracții. La ora 16.00, mi s-a adminstrat un medicament ca să mă pot relaxa puțin, iar la ora 20.00 i-am trimis un mesaj medicului că aș vrea epidurală. Durerile deveneau foarte intense, contracțiile erau din 4 în 4 minute și eram dilatată doar 5 cm.

Epidurala mi-a oprit durerile

În câteva minute, anestezista era deja în sală și mi-a introdus cateterul, moment în care am leșinat. Eram trează de la ora 5.00 dimineața, dormisem 4 ore, nu mâncasem, am băut doar puțină apă, eram epuizată, iar gândul că eram abia la jumătatea drumului m-a descurajat. Asistentele m-au ajutat să îmi revin și m-au asigurat că totul va fi bine cu epidurala. Mi-au spus să anunț când revin durerile, ca să îmi administreze încă o doză.

Câteva minute mai târziu, doamna doctor care era de gardă mi-a rupt membranele, pentru ca cea mică să vină mai repede pe lume. Totul era perfect, în sfârșit durerile se opriseră, puteam să mă relaxez. Am vorbit cu soțul meu, l-am asigurat că suntem bine, că suntem abia la jumătatea drumului, dar cu epidurala pot face față mult mai ușor durerilor. Am lăsat telefonul deoparte, o asistentă a venit să îmi pună din nou monitoarele pentru bătăile inimii lui bebe și am vrut să dorm, ca să prind puteri pentru momentul cel mare.

Cezariană de urgență!

Însă Dumnezeu a avut alt plan pentru noi două. La ora 21:00, camera era plină de personal medical. Un medic mă verifica ginecologic, o asistentă căuta pulsul lui bebe, alta îmi punea oxigen la nas. Totul era un haos. Îmi amintesc doar că asistenta care îi căuta pulsul s-a uitat spre doamna doctor și a dat din cap că nu îl găsește. Erau vreo 15 cadre medicale în jur, speriate că nu se găsește pulsul bebelușului. Nimeni nu îmi zicea nimic. Într-un final l-au găsit, dar era foarte slab.

În tot acest timp, o altă doamnă doctor l-a sunat pe medicul meu, i-a spus exact ce mi s-a întâmplat, iar el a zis doar atât: „Cezariană de urgență, sunt acolo în 10 minute!” Norocul meu a fost că aveam cateterul de la epidurală deja introdus. I-am zis doamnei doctor să mă opereze oricine, doar să fie cât mai repede și cea mică să fie bine. Mi-am dat seama imediat că totul este contra cronometru. Imediat, două asistente m-au ridicat, m-au pus în scaunul cu rotile și m-au dus spre sala de operații. I-am dat mesaj soțului la 21:14 că intru în cezariană de urgență.

Când mi-au dat fetița, am uitat toate durerile

În sală, o doamnă m-a dezbrăcat de cămașa pătată de sânge, o alta m-a îmbrăcat pentru operație. Ajunsă pe masă, medicul anestezist m-a asigurat că totul va fi bine și mi-a admistrat anestezia. O doamnă mi-a pus o branulă, alta perfuzia, fiecare om știa care este scopul lui acolo. Medicul a ajuns exact când totul era pregătit pentru începerea operației. A venit la fix și m-a asigurat că sunt pe mâini bune. 

La 21:25 s-a născut minunea, i-am auzit plânsul și am stiut că totul este bine. Ca să mă destind, în timp ce mă cosea, medicul făcea glume. În momentul în care mi-au adus fetița, am uitat de toate durerile și am știut că așteptarea de 9 luni a meritat, pentru că era perfecta.  

Acum are 3 luni, este perfect sănătoasă și nu știu ce ne-am fi făcut fără acea doamnă doctor care a sesizat problema, fără asistentele care s-au mișcat extrem de repede și, nu în ultimul rând, fără medicul meu, care a făcut din imposibil posibil”. 

Cum a fost naşterea ta? Ai avut parte de experiența la care ai visat sau ai rămas cu amintiri triste? Dacă îți dorești să împărtășești povestea ta cu gravidele și mămicile din comunitatea Totul Despre Mame, trimite-o pe adresa [email protected]. Mulţumim!

Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere prin cezariană de urgență la Maternitatea Giulești, îți recomandăm să citești și:

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa