Alegerea nașterii naturale. „Am vrut să cunosc durerile simțite de mama, bunica și soacra mea. Nu am vrut nici în ruptul capului cezariană”

Pentru că recomandarea medicului de la privat a fost cezariana, Andreea a ales să schimbe medicul și spitalul și să nască la Maternitatea Filantropia.

Theodora Fintescu, redactor
femeie cu contracții
Singura dezamăgire a mamei legată de naștere a fost aceea că nu a rezistat fără anestezie epidurală. FOTO: Shutterstock

O cititoare TDM ne-a scris cum a ajuns să renunțe la planul de a naște la privat și să se orienteze spre un spital de stat, simțind că alegerea nașterii naturale nu i-a fost susținută și încurajată în clinica privată. Dorința ei a fost să nască fără niciun fel de medicamente și să i se facă cezariană doar dacă viața ei sau a copilului ar fi fost în pericol. Redăm povestea integral, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:

„Numele meu este Andreea, am 31 de ani și, după ce am citit experiențele altor mămici, m-am hotărât să vă scriu povestea mea, legată de nașterea mea la spitalul de stat Filantropia, o naștere exact așa cum mi-am dorit-o.  

Nu m-am simțit susținută

Eram de câțiva ani pacienta unei doctorițe de la o clinică privată la care aveam abonament. Îmi plăcea foarte mult de doamna doctor, aveam încredere deplină, vorbeam orice, aproape ca două prietene. Când i-am spus că m-am hotărât să fac bebe a fost foarte încântată, mi-a dat tot setul de analize și investigații de făcut, am mers cu drag la ecografii, totul era roz. M-a întrebat dacă vreau să nasc cu ea, am răspuns pozitiv fără ezitare.

I-am comunicat că nu sunt de acord cu operația de cezariană și că voi face acest lucru doar dacă la momentul respectiv o să fie vorba de viață și de moarte. Dintr-o ambiție personală, am vrut să nasc neapărat natural, să simt pe pielea mea durerile nașterii, să simt ce au simțit mama, bunica, soacra și, în general, toate femeile care dau naștere.

Îmi doream o naștere fără epidurală și fără alte intervenții medicamentoase și I-am comunicat doamnei doctor acest lucru. A zis că sunt foarte curajoasă, dar nu știu ce mă așteaptă, că mă poate lăsa să nasc natural în anumite condiții, pentru că ea nu își asumă nimic și îmi va face cezariană dacă nu decurge totul ca la carte sau dacă travaliul e prea lung. În urma acestei discuții, nu m-am simțit susținută,  ba chiar am simțit că singurul interes al ei este să mă taie, să scoată copilul și apoi să încaseze banii.

Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de părinte citind cărți de referință despre îngrijirea bebelușului. În ZYX Books găsești „Ghidul pentru alăptare”, de Dr. Jack Newman, și „Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și copiilor”.

Sarcină monitorizată în două spitale

Am început să mă interesez pe grupurile de mămici de pe Facebook cine a născut natural la acea clinică, dacă sunt persoane care au născut natural cu doamna doctor care mă monitoriza și mare mi-a fost mirarea să aflu că la această clinică nu se susține nașterea naturală și că unii medici invocă diverse motive de sănătate ca pacientele să accepte cezariana. 

Acela a fost momentul în care mi-am spus că trebuie să îmi găsesc un medic în spital de stat. În săptămâna a13-a de sarcină, am mers la doamna doctor Oltean Alexandra, pe care am îndrăgit-o din prima clipa și care mi-a susținut decizia. Un doctor dedicat, cu care am vorbit deschis orice, care mi-a răspuns la mesaje indiferent de oră, zile libere sau sărbători. I-am povestit situația mea și experienta de la privat și a fost de acord sa păstrez legătură și cu doamna doctor și să îi comunic absolut tot când merg acolo la control sau analize.

Sarcina mi-a fost monitorizată în paralel, atât la Filantropia, cât și la privat, până în săptămâna 26. La fiecare control la privat, doamna doctor îmi spunea câte un motiv pentru care nu pot naște natural: placenta mea nu pompează suficient sânge, inserția marginala a placentei, copilul are cordonul în jurul gâtului de două ori și nu îi permite să coboare (l-a și dat jos pâna la naștere), analizele de sânge nu prea sunt ok, sângele meu e prea gros și există riscul să plece un cheag de sânge pe cordonul ombilical… și câte și mai câte, care ulterior au fost demontate de doamna dr. Oltean cu explicații și investigații suplimentare.

Am ajuns la spital cu dilatație 2 cm

În săptămâna 26, m-am hotărât să îi spun că aleg să nasc la Filantropia, pentru că nu vreau nici în ruptul capului cezariana. Mi-a spus că este alegerea mea, dar că mă expun la un risc mare și că ea nu ar fi de acord o secundă să nasc natural. Am zis că asta e, fie ce o fi, îmi asum! 

În data de 12.12 la ora 22:20 mi s-a rupt apa, acasă fiind. Am ajuns la camera de garda a Spitalului Filantropia 45 de minute mai târziu, fără dureri, cu dilatație de 2 cm, cu care am și rămas până la 3 dimineața. Eram singura pacientă și era o liniște deplină. Asistentele și medicii m-au primit cu deschidere, am simțit empatie, am glumit, am povestit, le-am spus despre cum văd eu nașterea și toată lumea m-a felicitat și mi-a urat succes.

Am fost dezamăgită că nu am rezistat fără epidurală

Am mers în sala de travaliu, unde am făcut cunoștință cu doamnele asistente care urmau să aibă grija de mine în noaptea aceea. Mi-au explicat ce perfuzii urmează să mi se administreze. Comportament ireproșabil! Dimineața s-a schimbat personalul, am făcut cunoștință cu echipa care mă va asista la naștere. Doamna moașă Flori și doamna asistentă Dana au avut grijă ca eu să fiu bine. Îngeri pe pământ! În acest timp, am ținut legătură cu dna dr. Oltean Alexandra, care nu m-a  putut asista la naștere, dar mi-a recomandat-o pe dna dr. Safta Valentina, la fel de dedicată.

Am fost un pic dezamăgită de mine, pentru că nu am putut să îndur durerea până la capăt, așa că la dilatație 8 cm am cerut epidurala. Am născut pe 13.12, după 16 ore de travaliu fără complicații, o fetiță de nota 10. Spitalul este foarte curat, mâncarea bună, asistentele drăguțe, empatice, se plimbau prin saloane și se asigurau ca mamele și bebelușii să fie bine. Deci se poate și la stat! 

In concluzie: Daca rămâneam la privat, aveam șanse 99% ca acum să am o tăietură pe  burtă pentru comoditatea doctorului și probabil o mare frustrare, dacă nu chiar o depresie, că nu am reușit să nasc natural. Doctorii de la stat sunt foarte competenți și implicați, atât fizic cât și emoțional! Sfătuiesc toate mamele care au cea mai mica îndoială să ceară și o a doua, a treia părere și să nu renunțe la decizia lor! Instinctul și vocea interioara sunt cele mai importante, ele nu dau greș niciodată!” 

Cum a fost naşterea ta? Ai avut parte de experiența la care ai visat sau ai rămas cu amintiri triste? Dacă îți dorești să împărtășești povestea ta cu gravidele și mămicile din comunitatea Totul Despre Mame, trimite-o pe adresa [email protected]. Mulţumim!

Dacă ți s-a părut interesantă această poveste despre alegerea nașterii naturale în detrimentul celei prin cezariană, îți recomandăm să citești și:

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa