Din seria de povești de naștere care este posibilă datorită cititoarelor care ne scriu pe contact@totuldespremame.ro, astăzi vă prezentăm o relatare a unei mămici care a născut la Constanța, într-un spital privat. Nașterea copilului ei a decurs ca la carte, iar recuperarea de după cezariană, la fel. Povestea, așa cum a fost ea scrisă de mămică, o redăm mai jos:
„Vineri, 2 martie 2018, la fix 39 de săptămâni, am mers la controlul obișnuit, care deja era săptămânal, pentru a ne asigura că totul este în regulă. Aveam deja plănuită nașterea prin cezariană, dar nu știam exact când va fi. Doctorul meu începe să-mi facă ecografia și spune că placentă este la gradul maxim de maturitate și că nici lichid nu mai este decât puțin, îmi imaginam ce urmează… Scoate telefonul și sună la clinica privată cu care colaborează și unde urmă să nasc:
– Aș vrea o naștere prin cezariană mâine dimineață la 10:00. Este sala liberă? Primește acceptul și îmi zâmbește:
– Mâine dimineață, la 8:00 să fii la recepția spitalului. O să naști la ora 10:00. Mă încercau tot felul de emoții, mă așteptăm în orice clipă să se întâmple, dar parcă tot nu eram pregătită. Am zâmbit și i-am spus că ne vedem de dimineață. Am plecat spre Constanța, nu eram din oraș, și ne-am cazat la un hotel ca să putem fi de dimineață la 8 acolo. Am încercat să dorm, dar misiune imposibilă. Aveam emoții că o să-mi întâlnesc în sfârșit puiul mult așteptat, dar, în același timp, o calmitate greu de explicat. Am reușit să ațipesc de vreo două ori câte 30 de minute.
Anestezia m-a amețit ușor
Dimineață la 7 am făcut un duș, m-am îmbrăcat și am plecat către spital. Am ajuns la recepție, unde am completat o tonă de documente și o asistență m-a condus în cameră, mi-a dat o cămașă să mă schimb și m-a luat în sala de nașteri. Mi-au făcut o perfuzie și mi-au lipit pe burtă niște fire conectate la un ecograf pentru a monitoriza bătăile inimii copilului. La 10:15 am intrat în operație, mi-au făcut anestezie locală și eram ușor amețită, dar conștientă.
La 10:30 mă întreabă domnul doctor: “Tu știi ce se întâmplă aici?”. L-am auzit, eram pregătită să-i răspund, dar nu știam ce… apoi continuă “Felicitări! Tocmai ai născut!”. Am simțit o ușurare copleșitoare și am întors privirea și atunci am văzut-o. Răspunsul meu a
fost: “E fată?”, au ras toți și mi-au confirmat. Au început procedurile medicale și o aspirau și nu mai terminau, i-am auzit șușotind că are lichid excesiv în plămâni. M-am panicat un pic, dar am auzit-o plângând și totul a revenit rapid la normal.
Îmi venea să plâng, copleșită de emoție
Au înfășat-o și am avut parte de primul nostru contact magic skin to skin, în cazul nostru
obraz pe obraz. Am simțit obrăjorul ei cald și fin și îmi venea să plâng copleșită de emoție. Au luat-o de lângă mine și pe mine m-au cusut și m-au transferat la terapie intensivă. După trei ore mi-au adus-o și mi-au pus-o la sân. În momentul în care a început să sugă și s-a uitat cu ochișorii ei mici în ochii mei am simțit o iubire nemărginită ce va dăinui și dincolo de moarte! Am stat așa amândouă până la 7 seara, apoi, epuizată și încă amorțită de anestezie, am rugat asistentele să o ia. Peste noapte, o asistentă venea la mine din jumătate în jumătate de oră să verifice dacă sunt ok. Am avut parte de niște servicii ireproșabile, personal foarte bine pregătit și condiții decente de spitalizare la un preț rezonabil, spun eu!
„Am avut lapte din belșug, aș fi putut alăpta fără probleme toți bebeii de pe secție”
În tot acest timp, soțul a fost cu mine. A doua zi de dimineață la 7 mi-au adus-o în salon, unde a și rămas până la externare și de atunci suntem nedespărțite. Lapte am avut din belșug, și încă prea mult, aș fi putut alăpta fără probleme toți bebeii de pe secție. Am trecut și prin furia laptelui însă per total recuperarea a fost foarte rapidă, mi-am ridicat fetița din prima clipă, iar după două săptămâni de la operație am și uitat că eram operată. Acum au trecut aproape trei luni și mă simt excelent cu noul meu statut de mămică! Va
doresc o naștere la fel de ușoară precum am avut eu!”
Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa contact@totuldespremame.ro, cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!