Sidonia
Numele Sidonia vine de la numele latin al orașului vechi fenician Sidon, unde astăzi este orașul Saida din Liban.
Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Sidonia din Georgia la 1 octombrie. Conform tradiţiei, Ilie, un preot de origine evreiască, a adus de la Ierusalim în Georgia mantia sau cămaşa Mântuitorului, cumpărată de la soldatul care a câştigat-o la sorţi pe Golgota. Prima biserică a fost ridicată pe locul unde sora lui Ilie a fost înmormântată ţinând cămaşa Mântuitorului, pe care nimeni nu a putut să i-o ridice din braţe.
Sidonia este și numele cu care a fost botezat un asteroid care orbitează în jurul soarelui.
Variante ale numelui Sidonia
Sidonie
Ciprian
Numele Ciprian vine din limba greacă și se traduce prin ”din Cipru”. În timpului Imperiului Roman era folosit ca nume de familie, sub forma Cyprianus. Probabil că acesta este motivul pentru care este întâlnit cu precădere în onomastica popoarelor latine.
În România a ajuns pe filieră slavă, unde ajunsese datorită Sfântului Ciprian, care este supranumit în Rusia ”Magul”. La aceștia era utilizat sub forma Ciprian, Chipriana si Cuprian.
Sfântul Ciprian
Ciprian de Cartagina, născut Thascius Caecilius Cyprianus, (n. cca. 200, Cartagina – d. 14 septembrie 258) a fost un scriitor creștin de limbă latină, episcop de Cartagina, unul din cei mai importanți scriitori creștini din primele secole. A fost ales episcop de Cartagina în anul 248 și a murit ca martir în anul 258.
Legenda care circulă despre acest sfânt spune că la începutul vieții acesta îşi folosea puterile magice pentru a controla forţele întunericului pănă într-o zi când a eşuat în încercarea de a îndrăgosti o creştină, Iustina, de un tănăr care i-a cerut serviciile. Iustina l-a învins prin post şi rugăciune. De atunci, viitorul episcop a devenit atras de istoria religiilor, şi-a ars toate cărţile de magie într-o piaţă publică şi, implicit a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi propovăduitori ai credinţei în Hristos.
Variante feminine
Cipriana
Variante
Cyprien (Franța), Cipriano (Italia, Spania, Portugalia)
- CITEȘTE ȘI: Nume de fete fără A. 12 variante interesante pentru părinții în căutarea prenumelui perfect
Iustina
Iustina este derivatul numelui Iustin își are originea în limba latină și are semnificația de ”corect”, ”just”. Numele Iustinianus s-a format de la Iustinus, devenit celebru prin prisma împăratului Iustinian I (527 – 565 d. Hr.).
Sfântul Iustinian cel Mare
Pentru credinţa sa nemărginită şi pentru eforturile depuse pentru creştinarea poporului său. Sf. Iustin a trăit între anii 100-160. Născut din părinți păgâni, probabil de origine latină, el s-a convertit la creștinism înainte de anul 132 și a fost martirizat la Roma.
A scris două apologii, în fapt scrisori de pledoarie, prima fiind adresată împăratului Antoninus Pius și fiilor săi (Marc Aureliu și Lucius Verus), iar a doua dedicată lui Marc Aureliu, în care solicita toleranță față de creștini, într-o perioadă în care aceștia din urmă, refuzând ritualul religios roman, erau acuzați de lipsă de fidelitate față de Imperiu.
Variante ale numelui Iustina
Justýna (Cehia), Giustina (Italia), Ustinya, Yustina (Rusia), Justine (țări vorbitoare de limba engleză)
Toma
Numele Toma vine din forma greacă a numelui aramaic Ta’oma ‘ care înseamnă „gemeni„.
În Noul Testament Toma este unul dintre Apostoli. Când a auzit că Iisus a înviat din morți, la început s-a îndoit de poveste, până când Iisus a apărut înaintea lui. Conform tradiției, el a fost martirizat în India. Datorită renumelui său, numele a devenit uz general în lumea creștină.
În Anglia și țările vorbitoare de limba engleză forma Thomas, numele a fost introdus de normanzi și a devenit foarte popular datorită Sfântului Thomas Becket, un arhiepiscop din Canterbury și martir din secolul al XII-lea.
Un alt sfânt notabil cu acest nume a fost filosoful și teologul italian din secolul al XIII-lea, Thomas Aquinas, care este considerat un doctor al Bisericii.
Biserica Ortodoxă îl comemoreză pe Sf. Apostol Toma în fiecare an pe 6 octombrie.
Variante ale numelui Toma
Tomas, Thomas, Tom, Tomica, Tomo, Tomi, Tomasz, Tome, Tavish, Foma
Atanasia
Numele Atanasia derivă din cuvântul grecesc ”athanasios” compus din ”a”- care traduce prin lipsă și ”thanatos” care înseamnă a muri, ceea ce face ca Atanasia să fie tradus prin ”nemuritor” sau ”înviere”. Numele este cunoscut încă din antichitate, însă atunci nu s-a bucurat de o popularitate foarte mare.
Sfântul Ierarh Atanasie
Biserica ortodoxă îl prăznuiește pe 18 ianuarie pe Sfântul Ierarh Atanasie, Arhiepiscopul Alexandriei. De asemenea, este celebrat și în bisericile romano-catolică, greco-catolică și coptă. Apărător îndârjit al dreptei credinței în timpul crizei ariene, îndată după Conciliul Ecumenic din Niceea, a plătit rezistența sa eroică prin 5 perioade de exil, în care a fost trimis de împărații Constantin al II-lea, Constant, Iulian Apostatul și Valens.
Atanasie era un bun luptător: „Îmi pare bine atunci când trebuie să mă apăr”, scrie el în „Apologia fugii”. El a fost episcop 46 de ani şi a lăsat după sine moştenitor al scaunului pe fericitul Petru, prietenul său şi părtaşul tuturor primejdiilor sale. Sfântul Atanasie a fost înmormântat în Alexandria, dar trupul său a fost mai târziu transferat în Italia. Papa Shenouda III al Alexandriei a readus sfintele sale moaște în Egipt. Astăzi ele sunt păstrate în noua catedrala coptă Sfântul Marcu din Deir El-Anba Rowais, Abbassiya din Cairo, Egipt.
Variante masculine ale numelui Atanasia
Atanasie, Atanasiu
Florentin
Numele Florentin este un derivat al numelui Florin și își are originea în cuvântul ”floare”, de aceea este și sărbătorit în calendarul ortodox în ziua de Florii, cu o săptămână înaintea Paștelui.
Cel mai este folosit ca nume de botez în România, însă sunt și în Franța băieți care poartă acest prenume.
În 1698, în Buzău a fost tipărită o culegere cu nume de sfinţi, printre care se regăseşte şi forma iniţială Flora. În secolele XIV şi XV au apărut scrieri în interiorul cărora erau menţionate numele Florin şi Florina.
Sfântul Florentie
Sfântul Florentie a fost un mucenic din Tesalonic, care în primele veacuri creștine, în timpul persecuțiilor. Nu doar ca a mărturisit credința în Hristos, ci a făcut tot ce putea pentru a-i convinge pe cei din jurul său, care nu erau creștini, că adevărata credință este cea în Hristos – religia iubirii și a speranței.
A murit ca martir, iar Biserica Ortodoxă îl prăznuiește în ziua de 13 octombrie.
Variante ale numelui Florentin
Fiore, Fiorino, Floro (Italia), Floro (Portugalia și Spania), Florin, Florea, Florentin, Florian, Floricel, Flori, Floricel, Florei, Floreşti, Floranciuc, Floares, Florenţ (România)
Variante feminine
Floarea, Florela, Florentina, Florenţa, Floriana, Florica, Florina, Ica, Floriţa, Floris
Paraschiva
Numele de fată Paraschiva vine din limba latină și se traduce prin ”vineri”. Astăzi este folosit cu precădere în România, dar este considerat și aici un nume nepopular.
Sfânta Parascheva
Cuvioasa Parascheva sau „Sfânta Vineri”, cunoscută și sub numele de Paraschiva printr-o confuzie cu Sfânta Paraschiva sau Paraschevi din Roma, este o martiră romană din secolul al II-lea, este o sfântă venerată în Biserica Ortodoxă Română și în alte biserici de rit oriental, sfânta patroană a Moldovei. S-a născut la sfârșitul secolului al X-lea, în satul Epivat, Tracia, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredincioși. Ziua ei de pomenire este 14 octombrie, care a fost data decesului său, în secolul al XI-lea.
Cuvioasei Parascheva îi sunt atribuite minuni și vindecări miraculoase. De ziua sa, la Iași are loc în fiecare an un pelerinaj la care participă sute de mii de credincioși din toată țara. Pelerinajul la moaștele situate în Catedrala Mitropolitană din Iași a devenit unul dintre principalele evenimente religioase din România.
Variante
Paraskeva (Bulgaria), Paraskevi, Paraskevoula, Voula (Grecia), Parasceva (Italia), Parascovia, Chiva, Chivuța, Vuța (România), Paraskovia, Praskoviya (Rusia)
Variante masculine
Paraschiv, Chivu, Petcu
Filip
Numele de băiat Filip vine din cuvântul grecesc Philippos (philos – iubitor și hippos – cai) care se traduce prin ”cel care iubește caii”.
Folosit din cele mai vechi timpuri, prenumele Filip a fost purtat de o mulțime de fețe regale din întreaga lume. Șase regi ai Franței și cinci ai Spaniei au purtat acest nume.
La început a fost utilizat doar în țările creștine, însă cu timpul a depășit granițele acestora. Există și derivatele feminine Filipa și Filipina însă nu a câștigat foarte multă popularitatea printre părinți.
La români, numele este atestat în documente începând din anii 1500, însă se pare că este mult mai vechi, o dovada în acest sens fiind importanța acordată, în calendarul popular, sărbătorii Filipii sau Pilipii. Aceasta este marcată toamna și iarna, mai ales în mediile păstorești, prin credințe și practici magice legate de lupi. Aceasta este una dintre explicațiile pentru care Apostolul Filip a devenit la noi patron al lupilor. În unele regiuni ale țării, sărbătoarea Filipilor mai este cunoscuta și sub denumirea de Grădineții.
Sfântul Filip
Sfântul Filip a fost unul dintre cei 12 apostoli ce l-au urmat îndeaproape pe Mântuitor. Era căsătorit și, totodată, a fost ucenic al Sf. Ioan Botezătorul. După Înălțarea la cer a Mântuitorului, a propovăduit credința creștină în Asia Mică și Grecia.
Variante
Vilppu (Finlanda), Philippe (Franța), Philipp (Germania), Filippos (Grecia), Fülöp (Ungaria), Pilib (Irlanda), Filippo (Italia), Pilypas (Lituania), Filipe (Portugalia), Filipp (Rusia), Felipe (Spania), Pylyp (Ucraina)
Diminutive ale numelui Filip
Philly, Lip, Pip, Pep, Peps, Pippo
Luca
Numele Luca își are originea în numele latin Lucas, derivat din cuvântul ”lux” care se traduce prin ”lumină”. Potrivit altor surse poate avea rădăcinile tot într-un cuvânt latin ”lucus” care înseamnă ”lemn sacru”.
Mai există și o a treia explicație a originii numelui Luca și anume cuvântul grecesc ”Loukas” care înseamnă ”om din Lucania”, regiune care acum se află în sudul Italiei.
Este un nume des întâlnit în spațiul creștin datorită Apostolului Luca Evanghelistul, unul dintre cei patru evangheliști. Este considerat de către tradiția creștină autorul unei Evanghelii care îi poartă numele și a cărții Faptele Apostolilor.
Este întâlnit în principal în onomastica din țările din America Latină, Italia, Spania, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovenia, Croația, Bulgaria, Grecia și Georgia. Luca este, de asemenea, un nume de femeie maghiar și croat, echivalentul numelui englez Lucy.
În România
Fiind un prenume creştin, calendaristic, purtat de un evanghelist, a fost foarte frecvent atestat în antroponimia română în sec. XV-XVII, respectiv în documentele moldoveneşti, fiind purtat de călugări, grămătici, slugi domneşti în funcţie de comis, paharnic, pârcălab, vătav.
Din sec. al XVII-lea Luca apare ca patronim, devenit apoi nume de familie. De exemplu, într-un comentariu la un document din 1662, A. V. Sava, referindu-se la genealogia lui Luca pârcălab la Chişinău în 1669, spune că el a avut un singur fecior – Gavril Luca.
Sunt atestate şi nume derivate de la acest nume Lucaci, la 1669, Lucaşul, la 1818, de la care au provenit numirile de sate: Lucăceuca, Lucăşeuca, Lucăceni şi Luceşti.
Numele a revenit în uz în România, fiind foarte des ales de părinți pentru a-și boteza băieții.
Variante ale numelui Luca
Luka (țările cu limbi slavone), Lukas, Lucas (Danemarca), Lucas, Loek, Lukas, Luuk (Olanda), Louka, Luc, Lucas (Franța), Loukas (Grecia), Lukács (Ungaria)
Cleopatra
Numele de fată Cleopatra este un compus din două elemente: kleos “glorie” și pater, ce se traduce prin “pentru gloria tatălui”. La noi, Cleopatra apare încă din sec. XIX, frecvența lui crescând pe măsură ce ne apropiem de epoca contemporană. Numele i-a aparținut celebrei regine a Egiptului, eroina unor cunoscute capodopere ale literaturii universale.
Numele Cleopatra a fost făcut celebru în istorie de regina Egiptului. Cleopatra (n. 69 î.Hr., d. 12 august 30 î.Hr.) a devenit Cleopatra a VII-a a Egiptului, la moartea tatălui său, Ptolemeu al XII-lea, în anul 51 î.Hr.. Ea intenționase revigorarea tradițiilor Egiptului de odinioară, căutând sprijinul lui Iulius Cezar și Marc Antoniu. Moartea ei legendară și felul cum cucerise inimile celor doi generali, ambițiile ei privind gloria Egiptului elenistic și opoziția față de Imperiul Roman, o consacrară drept una din cele mai celebre femei din istorie.
Dimitrie
Dimitrie este un nume de băieți, de inspirație slavă, venit pe filiera grecească de la numele Demetrios, care este derivat de la numele zeiței Demetra, care ocrotea agricultura și fertilitatea. Se traduce prin ”iubitor al pământului” de la cuvintele grecești de (pământ) și mater (mama).
Primele atestări ale numelui la noi în țară au apărut în anul 1387, în Țara Românească, cu forma Dimitru. În 1429 a apărut forma de Dumitru, iar în 1437 a fost atestată varianta de Dimitrie. Odată cu anii 1500 au început să răsară diferite variante derivate de la numele de baza Dumitru, unul dintre primele forme fiind numele Dima.
Sfântul Dimitrie
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (+299) este unul dintre cei mai preţuiţi sfinţi din calendarul creştin, multe şi mari minuni fiind legate de numele acestuia. Este prăznuit pe 26 octombrie.
În ţara noastră se bucură de o cinstire deosebită Sfântul Dimitrie Basarabov, care a fost un cuvios retras, ce şi-a petrecut viaţa în post şi în rugăciune. După ce a murit au fost descoperite sfintele sale moaşte care, de sute de ani, săvârşesc minuni în sufletul şi în viaţa celor ce vin şi se închină la ele cu credinţă şi speranţă. Sfintele sale moaşte se află în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, Este ocrotitorul acestui oraş. Sărbătoarea acestui mare sfânt este 27 octombrie, zi de pelerinaj în inima Bucureştiului.
Variante feminine
Dumitra, Dumitrița, Mitrana, Medra
Variante
Dzmitry (Belarus), Dimitar, Dimo, Mitko, Mitre (Bulgaria), Dmitar (Croația), Demetrios, Dimitrios, Dimitris, Dimi (Grecia), Demeter, Dömötör (Ungaria), Demetrio (Italia, Spania), Dimitar, Dimitrij, Mitko, Mitre (Macedonia), Dymitr (Polonia), Demétrio (Portugalia), Dumitru, Mitică (Romania), Dimitrije, Dmitar (Serbia), Dimitrij, Mitja (Slovenia), Dmitri, Dmitrii, Dmitriy, Dmitry (Rusia)
Zenovia
Numele de fată Zenovia este un derivat de cuvântul grecesc ”zeno” – derivat de la numele zeului Zeus și ”bios” care se traduce prin ”viață”.
Acesta a fost numele unei regine din Palmira din secolul al III-lea. După ce a pretins titlul de Regină a Răsăritului și și-a extins tărâmul pe teritoriul roman, a fost învinsă de împăratul Aurelian.
Variante ale numelui Zenovia
Zinovia
