Cele mai frumoase nume de băieți în 2022. Ce prenume vor fi la modă anul viitor

Cristina Călin, redactor-șef
nume băieți 2022
În 2022 revin la modă numele anilor 80.

Anul 2022 va continua cel mai probabil cu trendul de inspirație din anii 80, așa că nici în ceea ce privește prenumele copiilor situația nu va fi diferită. Cel mai probabil vom auzi din nou destul de des nume ca Pavel, Virgil sau Cristian.

Am făcut pentru voi o listă cu cele mai frumoase nume de băieți pentru 2022 din care să te inspiri pentru a-l alege pe cel potrivit pentru bebelușul tău.

Radu

Numele Radu este o adaptare a numelor slavone care încep cu ”rad”, fiind considerat un diminutiv. ”Rad” se traduce prin ”fericit”.

Radu este numele purtat de o serie de conducători români, atât în Țara Românească, cât și în Moldova, încă din anii 1300. Astăzi este întâlnit ca prenume, dar și ca nume de familie. Derivate ale acestuia sunt folosite ca toponime: Rădăuți, Rădești, Rădeni, Rădulești, Răduțești, Răducani, Răducăneni, Răducești,

Variante ale numelui Radu

Radovan, Rade, Radek, Raduz

Robert

Numele de băiat Robert își are originea în numele germanic Hrodebert care înseamnă „faimă strălucitoare”, derivat din elementele germanice hrod care se traduce prin „faimă” și beraht care înseamnă „strălucitor”.

Normanzii au introdus numele în Marea Britanie de unde apoi a fost preluat de mai multe popoare. Astăzi este un nume comun în multe limbi germanice, inclusiv engleză, germană, olandeză, norvegiană, suedeză, scoțiană, daneză și islandeză.

Numele a fost purtat de doi regi ai Franței, doi duci ai Normandiei, un rege al Germaniei, unul al orașului Napoli, unul al Ungariei și Croației, unul al Bulgariei și trei regi ai Scoției, inclusiv Robert Bruce, care a restabilit independența Scoției față de Anglia în secolul al XIV-lea. Din acest motiv, fost unul dintre cele mai populare nume masculine din Europa medievală. Până în prezent, rămâne unul dintre cele mai des numite nume masculine din lume.

De asemenea, numele a fost purtat și de o serie de sfinți prăznuiți în calendarul Bisericii Catolice.

Varianta feminină este Roberta.

Variante ale numelui Robert

Rupert, Bobbie, Bob, Robby, Robi, Roberto, Berto

Pavel

Numele Pavel își are originea în numele de familie roman Paulus, care însemna „mic” sau „umil” în latină.

Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne 77.661 de români se numesc Paul și 32.314 poartă numele de Pavel.

Pavel a fost un lider important al bisericii creștine timpurii. Potrivit Noului Testament, el a fost un cetățean roman evreu care s-a convertit la creștinism după ce i-a apărut Iisus înviat.

Pe când călătorea spre cetatea Damascului, pentru a prinde pe creştinii de acolo, Saul a văzut pe Domnul, Care i S-a arătat în chip minunat. Sfântul s-a convertit în urma acestei minuni, a primit Sfântul Botez și a mers în trei călătorii misionare, scriind 14 epistole. A murit la Roma, decapitat, din porunca împăratului Nero.

Cei care poartă numele Pavel își serbează ziua onomastică pe 29 iunie, atunci când este prăznuit împreună cu Sfântul Petru.

Variante ale numelui Pavel

Paulie, Pavli, Pal, Bulus, Boulus, Boghos, Pavo, Pavle, Pauli, Pavlos, Paolo, Pauls, Paulis, Paulo, Paulinho, Pavlo, Pablo, Paul

Ovidiu

Ovidiu își are originea în numele de familie roman Ovidius, care a fost posibil derivat din cuvântul latin ”ovis” care se traduce prin „oaie”.

Publius Ovidius Naso, mai cunoscut sub numele de Ovidiu, a fost un poet roman din secolul I î.Hr., care a scris deseori despre subiectele iubirii și mitologiei . Împăratul Augustus l-a fost trimis în exil, fără un motiv aparent,  la Tomis, Constanța de azi, pe țărmul îndepărtat al Pontului Euxin.

Variante ale numelui Ovidiu

Ovidio

Achim

Numele de băiat Achim este un derivat de la prenumele Ioachim. Nu are corespondent feminin și are o frecvență scăzută, deși în ultima perioadă a început să fie ales de părinții din România.

Originea lui este evreiască, de la “Jehojakim”, cu semnificația “Iahve (Dumnezeu) a îndreptat”, sau “Iahve a ridicat”. În limba ebraică poate fi tradus ca “stabilit de Dumnezeu”.

Sfântul Ioachim

Potrivit Bibliei, Sfântul Ioachim este tatăl Fecioarei Maria. Era din tribul lui Iuda și descendent al Regelui David. Ana, mama Fecioarei Maria, era fiica preotului Matan, din tribul lui Levi, asemenea Marelui Preot Aaron. Matan a avut trei fiice: Maria, Zoe și Ana. Maria s-a căsătorit în Betleem și a născut-o pe Salomeea, Zoe s-a măritat și ea în Betleem și a născut-o pe Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, iar Ana s-a măritat în Nazaret cu Ioachim și la o vârstă înaintată a născut-o pe Maica Domnului.

Cei care poartă numele Achim își pot serba onomastica pe 9 septembrie.

Variante ale numelui Achim

Joakim, Jokum, Kim (Olanda), Joakim, Aki, Jaakkima, Jooa, Kim, Kimi (Finlanda), Gioacchino, Gioachino (Italia), Joaquim, Quim (Portugalia), Akim, Yakim (Rusia), Ioachim (România)

Ștefan

Numele Ștefan vine din numele grecesc Stephanos care înseamnă „coroană” , mai precis „ceea ce înconjoară” .

În spaţiul românesc, numele este foarte uzitat, românii având un adevărat cult pentru Sfântul Ştefan: aproape 400.000 de români poartă acest nume, cu forma sa feminină. Derivatele feminine de la Ștefania sunt: Fănica, Fănița, Fana, Ștefana iar uneori – sub influență străină – Fanny.

Un loc special în ocupă Domnitorul Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt.  A domnit în Moldova între anii 1457 și 1504, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române.

A dus peste 40 de războaie sau bătălii, marea lor majoritate victorioase, cele mai semnificative fiind victoria de la Baia asupra lui Matei Corvin în 1467, victoria de la Lipnic împotriva tătarilor, în 1469 sau victoria repurtată în Bătălia de la Codrii Cosminului asupra regelui Poloniei Ioan Albert, în 1497.

Cel mai mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare din Bătălia de la Vaslui împotriva unei puternice armate otomane conduse de Soliman-Pașa, la 10 ianuarie 1475.

Sfântul Ștefan a fost un diacon care a fost ucis, după cum aflăm din Noul Testament. Este considerat primul martir creștin. Se spune că, alături de Sfântul Ioan Evanghelistul, Sf. Ştefan era cel mai apropiat de Iisus, fiind numit printre “Comites Christi” – “însoţitorii lui Hristos”.

Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe 27 decembrie. Datorită lui, numele a devenit comun în lumea creștină.

Ștefan este un nume purtat de regi, împărați din toată Europa: în Armenia, Ungaria, Polonia, Moldova, Bulgaria, Croația, Serbia, Bosnia. De asemenea, au fost papi și patriarhi care și-au luat acest nume.

Variante ale numelui Ștefan

Stepan (Armenia), Stefan (Bulgaria),  Stjepan, Stevo, Stipan, Stipe, Stipo (Croația),  Štěpán (Cehia), Steffen (Danemarca), Steffen, Stephan, Stef, Stefanus, Steven (Olanda), Tapani, Tahvo, Teppo (Finlanda), Étienne, Stéphane (Franța), Stefanos, Stephanos (Grecia), István, Pista, Pisti (Ungaria), Stefano (Italia), Steponas (Lituania), Szczepan, Stefek (Polonia), Estevão (Portugalia), Fane, Fănel, Fănică (România), Stepan (Rusia), Esteban (Spania)

Tiberiu

Numele Tiberiu își are originea în în limba latină care se traduce „din Tibru” în latină. Tibru este râul care trece prin Roma.

Tiberius a fost al doilea împărat roman, fratele vitreg al împăratului Augustus.

Prenumele Tiberiu nu are variante în alte limbi, singura formă diferita fiind Tiberius, folosită încă de la apariția acestui nume și încă folosit prin țările latine.

Virgil

Numele de băiat Virgil se trage din numele de familie roman Vergilius, care nu are un sens necunoscut.

Pentru a stabili semnificația numelui, trebuie sa ne îndreptăm atenția spre cuvântul de origine latină „virga”, ce înseamnă „ramură verde și subțire, nuia, creangă tânără”.

Acest nume a fost purtat de poetul roman din secolul I î.Hr., Publius Vergilius Maro, numit în mod obișnuit Virgil, care a scris Eneida. Datorită lui, Virgil a devenit popular în toată lumea.

Variantă arhaică românească a fost Vârjoghe.

Variante ale numelui Virgil

Virgilio, Vergil

Marius

Printre primele persoane care au purtat numele de băiat Marius a fost Caius Marius, comandant militar al romanilor.

Cu toate acestea, sensul acestui cuvânt etrusc este „om”, ceea ce ne-ar îndreptăți să afirmăm că aceasta este și semnificația numelui Marius. Numai că, dacă ne îndreptăm atenția spre cel dintâi element, „mar-”, vom ajunge la concluzia că semnificația sa este, de fapt, „bărbat tânăr” sau „mascul”.

Potrivit unei alte ipoteze, numele de persoana Marius ar proveni de la Marte, considerat zeul războiului. În aceste condiții, se poate spune că semnificația numelui Marius este și „războinic”.

Există păreri care susţin că el ar putea fi apropiat şi de radicalul indo-european “mer mor”, cu înţelesul de “bărbat tânăr, femeie tânără”, care se întâlneşte şi în limba latină “maritus” (“căsătorit, soţ”, de la verbul “marito” – “a se căsători”).

Răspândit în aproape toată Europa, dar mai ales în Italia, Franţa, Spania şi Portugalia. Acest nume nu îşi datorează recunoaşterea datorită influenţei creştine, ci mai ales datorită faptului că a fost reluat direct din istoria romană în epoca Renaşterii şi a devenit rapid foarte utilizat în perioada revoluţiilor democratice burgheze, mai ales din Franţa.

Astăzi, numele Marius este o denumire comună în România, Norvegia și Lituania . Numele este folosit și în Filipine, Franța, Danemarca, Germania, Catalonia, Olanda și Africa de Sud .

Variante ale numelui Marius

Mario, Marijo, Marios, Mariusz, Marinho, Mariu

Horia

Una dintre originile numelui de băiat Horia ar putea fi prenumele german antic Heinrich care se traduce prin ”cap de familie”.

A doua varianta considera ca numele este de proveniența română, de la numele „Horea”. Acesta este derivat de la cuvântul „hora„, acea forma de dans în cerc. Cei mai multi specialiști confirmă originea românească a numelui, de la verbul „a hori„. 

Numele a fost purtat de Vasile Ursu Nicola, unul din liderii răscoalei țăranilor din România care, în cele din urma, a fost capturat, torturat și executat. Poreclit Horia, a fost conducătorul răscoalei populare din anul 1784, din Transilvania. Se pare că porecla și-a dobândit-o pentru că îi plăcea să horească.

Dilema cercetătărilor vine din faptul ca numele de Horea este atestat încă de dinainte de apariția poreclei. Există nume de botez ca Hore, Horie, Horiia, Horul, Horel sau Horita în documente din secolele VI și XII. Acestea au la bază un substantiv arhaic „hora”, care, se pare, ce provine dintr-o formă grecească veche „horas„, care avea sensul de „zonă agricolă care asigură hrană cetății„, „sat„, „suburbie„, dar și „ținut” sau „regiune„. Inițial, era un nume care indică proveniența persoanei, ca de pildă un om de la țară, spre deosebire de un orășean.

După secolul al XIII-lea termenul de „hora” este înlocuit de cuvântul latin „terra”, care are semnificația de „țară”.

Filip

Numele de băiat Filip vine din cuvântul grecesc Philippos (philosiubitor și hipposcai) care se traduce prin ”cel care iubește caii”.

Folosit din cele mai vechi timpuri, prenumele Filip a fost purtat de o mulțime de fețe regale din întreaga lume. Șase regi ai Franței și cinci ai Spaniei au purtat acest nume.

La început a fost utilizat doar în țările creștine, însă cu timpul a depășit granițele acestora. Există și derivatele feminine Filipa și Filipina însă nu a câștigat foarte multă popularitatea printre părinți.

La români, numele este atestat în documente începând din anii 1500, însă se pare că este mult mai vechi, o dovada în acest sens fiind importanța acordată, în calendarul popular, sărbătorii Filipii sau Pilipii. Aceasta este marcată toamna și iarna, mai ales în mediile păstorești, prin credințe și practici magice legate de lupi. Aceasta este una dintre explicațiile pentru care Apostolul Filip a devenit la noi patron al lupilor. În unele regiuni ale țării, sărbătoarea Filipilor mai este cunoscuta și sub denumirea de Grădineții.

Sfântul Filip

Cei care poartă numele Filip își serbează ziua onomastică pe 14 noiembrie. Sfântul Filip a fost unul dintre cei 12 apostoli ce l-au urmat îndeaproape pe Mântuitor. Era căsătorit și, totodată, a fost ucenic al Sf. Ioan Botezătorul. După Înălțarea la cer a Mântuitorului, a propovăduit credința creștină în Asia Mică și Grecia.

Variante

Vilppu (Finlanda), Philippe (Franța), Philipp (Germania), Filippos (Grecia), Fülöp (Ungaria), Pilib (Irlanda), Filippo (Italia), Pilypas (Lituania), Filipe (Portugalia), Filipp (Rusia), Felipe (Spania), Pylyp (Ucraina)

Diminutive ale numelui Filip

  Philly, Lip, Pip, Pep, Peps, Pippo

Daniel

Numele Daniel este întâlnit în foarte multe culturi.

Este des utilizat și de israelieni, ca omagiu adus celui de-al cincilea fiu al lui Iacob, cel care a dar naștere unuia dintre triburile israelite. Acestea sunt diviziuni tradiționale ale poporului evreu vechi. În acest caz Daniel se traduce prin Dumnezeu este templul meu.

Numele apare și în Biblie. Rachela, mama lui spune: „Domnul m-a judecat (dananni) si mi-a dat acest fiu”. Putem trage concluzia că se trage din verbul „dannani”, ce înseamnă „a judeca” sau de substantivul comun „judecată”, de unde sensul de „judecător”. În evreiește, Daniel se traduce prin ”Dumnezeu este judecătorul tuturor”.

Numele este folosit în diverse grafii destul de des în lumea orientală, atât la arabi, cât și la perși. În limba arabă ”dana” se traduce prin ”perla perfectă din toate punctele de vedere”, iar în idiș ”arbitru” sau ”Dumnezeu este judecătorul meu”.

Sfântul Daniel

Prorocul Daniel este cinstit pe 17 decembrie. S-a născut din seminția lui Iuda, seminție împărătească. A trăit cu 460 de ani înainte de Hristos. A tâlcuit visele lui Nabucodonosor, vise pe care niciun vrăjitor de la palatul acestuia nu a reușit să le explice.

Variante

Danyal (țări vorbitoare de limba arabă), Daniël, Daan, Dani (Olanda), Dániel, Dánjal (Insulele Feroe), Taneli, Tatu (Finlanda), Daniil (Grecia), Dániel, Dani (Ungaria), Daniele, Danilo (Italia), Daniels (Letonia), Danielius (Lituania), Daniil, Danila (Rusia), Danijel, Danilo, Danko (Serbia), Danilo (Spania, Portugalia), Danail (Bulgaria), Taniel (Armenia), Dan, Dany (Franța), Dan, Dănilă, Dănuț, Danu (România)

Variante feminine

Dana, Daniela

Dimitrie

Dimitrie este un nume de băieți, de inspirație slavă, venit pe filiera grecească de la numele Demetrios, care este derivat de la numele zeiței Demetra, care ocrotea agricultura și fertilitatea. Se traduce prin ”iubitor al pământului” de la cuvintele grecești de (pământ) și mater (mama).

Primele atestări ale numelui la noi în țară au apărut în anul 1387, în Țara Românească, cu forma Dimitru. În 1429 a apărut forma de Dumitru, iar în 1437 a fost atestată varianta de Dimitrie. Odată cu anii 1500 au început să răsară diferite variante derivate de la numele de baza Dumitru, unul dintre primele forme fiind numele Dima.

Sfântul Dimitrie

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (+299) este unul dintre cei mai preţuiţi sfinţi din calendarul creştin, multe şi mari minuni fiind legate de numele acestuia. Este prăznuit pe 26 octombrie.

În ţara noastră se bucură de o cinstire deosebită Sfântul Dimitrie Basarabov, care a fost un cuvios retras, ce şi-a petrecut viaţa în post şi în rugăciune. După ce a murit au fost descoperite sfintele sale moaşte care, de sute de ani, săvârşesc minuni în sufletul şi în viaţa celor ce vin şi se închină la ele cu credinţă şi speranţă. Sfintele sale moaşte se află în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, Este ocrotitorul acestui oraş. Sărbătoarea acestui mare sfânt este 27 octombrie, zi de pelerinaj în inima Bucureştiului.

Variante feminine

Dumitra, Dumitrița, Mitrana, Medra

Variante

Dzmitry (Belarus), Dimitar, Dimo, Mitko, Mitre (Bulgaria), Dmitar (Croația), Demetrios, Dimitrios, Dimitris, Dimi (Grecia), Demeter, Dömötör (Ungaria), Demetrio (Italia, Spania), Dimitar, Dimitrij, Mitko, Mitre (Macedonia), Dymitr (Polonia), Demétrio (Portugalia), Dumitru, Mitică (Romania), Dimitrije, Dmitar (Serbia), Dimitrij, Mitja (Slovenia), Dmitri, Dmitrii, Dmitriy, Dmitry (Rusia)

Cristian

Numele Cristian derivă din limba greacă și se traduce prin ”credincios”, ”urmaș al lui Hristos”. La început, în Evul Mediu, a fost folosită doar varianta feminină, Cristiana. Astăzi, o mulțime de prescurtări sau versiuni de scriere sunt folosite în întreaga lume.

Numele Cristian, scris în diverse forme, a fost preluat de o mulțime de regi și prinți, mai ales din casele regale din nordul Europei.

În limba română, „Christus” va fi baza de derivare a lui „Christianus”, iar numele Cristian și Cristiana apar atestate în documente latine din secolele XI și XII și se refereau cu precădere la persoanele care practicau cultul creștin după anumite canoane bizantine sau grecești.

Cei care vor să serbeze ziua numelui, o pot face pe 24 iulie, atunci când este prăznuită Sfânta Muceniță Cristina. Chiar dacă etimologia acestor nume vine de la Hristos, ele se sărbătoresc în ziua prăznuirii sfântului, nu a Nașterii Domnului.

Formele de feminin

Cristina, Cristiana

Variante ale numelui Cristian

Kristian, Kristiyan (Bulgaria), Kristijan, Krsto (Croatia), Kristián (Cehia), Carsten, Christian, Karsten, Kristian, Christen, Christer, Kresten, Kris, Kristen (Danemarca), Christiaan, Chris (Olanda), Christian, Chris, Kris (țările vorbitoare de limba engleză), Kristjan (Estonia), Kristian (Finlanda), Christian (Franța, Germania), Krisztián (Ungaria),  Kristján (Islanda), Cristiano (Italia), Krišjānis, Kristiāns, Krišs (Letonia), Kristijonas (Lituania), Hristijan, Kristijan (Macedonia), Krystian, Krystyn (Polonia), Cristiano (Portugalia), Kristijan (Serbia), Kristián (Slovacia), Kristijan, Kristjan (Slovenia)

Cosmin

Numele de Cosmin este de origine grecească.  Poate veni de la numele Kosmas, Eosmia, Eosmos. Semnificația numelui Kosmas provine de la cuvântul compus kosmos sau kosmein. În greaca veche kosmos avea două sensuri: “ordine” și “ornament, podoaba”. Primul dintre acestea este continuat de actualul “cosmos”.

Numele a ajuns la români prin din limba rusă, sub forma Cosma. Apare în documente din secolul al XV-lea atât în Țara Românească, cât și în Moldova.

Forma de feminin este Cosmina și nu se găsește în onomastică decât în România.

Sfântul Cosma

Sfântul Cosma Etolul este prăznuit în calendarul creștin-ortodox în data de 24 august. Sfântul s-a născut în anul 1714 în Mega Dendron, Etolia (gr. Aitolia), Grecia, dintr-un tată de meserie țesător și o mamă pioasă. Cosma a călătorit în Grecia și în insule și Albania timp de 25 de ani, înființând peste 200 de școli, case de caritate și biserici rurale. A călătorit pe jos, călare pe măgar sau pe mare. Când ajungea într-un sat, le cerea localnicilor să ridice o cruce mare de lemn în piața satului. Apoi ridica o scenă lângă cruce și le predica sătenilor despre dragostea lui Dumnezeu și despre credința creștină.

Sfântul Cosma a primit de la Dumnezeu darul profeției și se știe că el a profețit inventarea telefonului, a aeroplanului și a bombardamentelor aeriene.

Variante

Kuzman (Bulgaria), Cosmo (țările vorbitoare de limba engleză), Côme (Franța), Cosimo, Cosma, Cosmo (Italia), Kuzman (Macedonia, Serbia), Cosme (Portugalia, Spania), Kuzma (Rusia), Cosma, Cozma (România)

Claudiu

Numele Claudiu vine din cuvântul latin claudus care înseamnă șchiop, olog. Numele Claudius apare și în Vechiul Testament, însă este menționat destul de rar.

Până în secolul al XVI-lea a fost destul de rar folosit ca prenume.  În timpul Imperiului Roman a fost numele unei familii foarte influente în viața politică. Unul dintre strămoșii  acestei familii a fost un lider al sabinilor din secolul al VI-lea i.Hr., pe nume Attius Clausus, care a adoptat numele de Appius Claudius odată cu însușirea de cetățean roman. Familia a oferit mai mulți împărați romani ai secolului I, inclusiv pe împăratul cunoscut simplu, Claudius. Acesta a fost otrăvit de către soția sa, Agripina, pentru a-i face loc fiului ei, Nero (fiul vitreg al lui Claudius), în fruntea Romei.

Varianta feminină

Claudia

Sfântul Claudiu

Calendarul creștin pomenește mai mulți sfinți Claudiu:  Claudiu Tribunul, care este pomenit împreună cu soţia sa muceniţa Ilaria (19 martie), Sf. mucenic Claudiu, pomenit împreună cu Castor, Sempronian şi Nicostrat; au pătimit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305) (9 noiembrie), Sf. Claudiu (3 februarie), Sf. mucenic Claudie, care a pătimit împreună cu Diodor, Victor, Victorin, Papia, Serapion şi Nichifor (5 aprilie)

Variante

Claude, Claud (țările vorbitoare de limba engleză), Claude (Franța), Claudio (Italia, Spania), Klaudijs (Lituania), Klaudiusz (Polonia), Cláudio (Portugalia)

Bogdan

Cuvântul Bogdan este derivat de la cuvintele slave Bog sau Boh care înseamna „Dumnezeu” și Dan însemnând „dat„. Numele Bogdan este foarte răspândit în România și în țările slave (mai puțin Rusia).

Variante ale numelui Bogdan

Bohdan (Cehia), Bohdan (Ucraina)

Alexandru

Numele Alexandru își are originea în cuvântul alexandros care se traduce prin apărător al oamenilor.

Este folosit din cele mai vechi timpuri, fiind menționat și în Biblie, în Vechiul Testament. De asemenea, era popular în Grecia Antică unde băieții erau botezați Alexandros pentru a fi puternici. Mai târziu în istorie a fost folosit de regi și împărați din întreaga lume. Este unul dintre numele întâlnite în mai toate țările globului.

În mitologia greacă acesta era un alt nume al eroului Paris și aparține, de asemenea, mai multor personaje din Noul Testament. Cu toate acestea, cel mai faimos purtător a fost Alexandru cel Mare, regele Macedoniei. În secolul al IV-lea î.Hr. el a construit un imens imperiu din Grecia, Egipt, Persia și părți din India. Datorită faimei sale și a povestirilor medievale ulterioare care l-au implicat, utilizarea numelui său s-a răspândit în toată Europa.

Sfântul Alexandru

Sfântul Alexandru a trăit la începuturile secolului al IV-lea, pe vremea Sfântului Împărat Constantin cel Mare, fiind ucenic al Arhiepiscopului Mitrofan al Bizantului. Ierarhul a dus o viață modestă, fără știința cărților. Datorită virtuților sale apostolice, a fost considerat îndeajuns de demn încât să îl slujească pe Sfântul Mitrofan, ca preot al episcopului, iar, în anul 314 ca episcop ajutător.

Este prăznuit de Biserica Ortodoxă în data de 30 august.

Variante în alte limbi ale numelui Alexandru

Aleksandër, SkënderAlbania, Iskandarțările vorbitoare de limbă arabă,  AleksandrArmenia, Aliaksandr Belarus, Aleksandar, SkenderBosnia și Herțegovina, Aleksandar, SashoBulgaria, Aleksandar, Sandi, Saša (Croația), Alexandr, Aleš (Cehia),  Aleksanteri, Ale, Samppa, Santeri, SanttuFinlanda, Alexandre, Alex, Sacha Franța, Aleksandre, Sandro Georgia, Alexandros, Alekos, Alex Grecia, AlastarIrlanda, Alessandro, Ale, Alex, SandroItalia, Eskandar Iran, Aleksander, Aleks, Olek Polonia, Alexandre, Xande, XandinhoPortugalia, Alex, Sandu, Alecu, AlexeRomânia, Aleksandr, Aleks, Sanya, Sasha, ShuraRusia, AlasdairScoția, Alejandro, AleSpania, Aleksandr, Oleksander, Aleks, Oles, Sasha Ucraina, SenderIsrael

Adrian

Numele Adrian își are originea în numele latin Adrianus sau Hadrianus, care la rândul lui se trage de la numele vechiului râu Adria. Acesta a primit denumirea de la cuvântul iliric adria care se traduce prin apă.

În Italia antică erau două localități care purtau acest nume. Una era în regiunea Veneto (astăzi Adria din provincia Rovigo), veche colonie care în sec. 5 î.Ch avea raporturi comerciale cu Grecia (de aici vine numele Mare Hadriaticum, care înainte desemna numai partea superioară a actualei Adriatice). Alta era în regiunea Picena (astazi Atri din provincia Teramo), probabil locul de origine al gintei Aelia, emigrată în Spania. Din aceasta descinde și Împăratul Hadrian, după cum arată izvoarele istorice.

Numele a fost luat de mai mulți papi, regi, chiar și sfinți.

Oamenii au folosit numele Adrian pentru a-și boteza băieții încă din Antichitate și până în zilele noastre. Au fost perioade în care și-a mai pierdut din popularitate fără să se renunțe însă la el.

În România este utilizat foarte des, având perioadele lui de popularitate, alternate cu unele în care trece în umbră. Totuși, revine mereu în atenția părinților. A fost adus pe teritoriul țării noastre odată cu răspândirea creştinismului. Adrian şi Adriana au fost atestate chiar şi în documentele provenite din cancelaria lui Ştefan cel Mare, sub forme vechi de pronunţare: Adriiena, Adriiana, Adreiana, Andriiana, Andreian, Udrişte, Udre (vine din grecescu Adrianus), Udrica, Udrecan, Udroiu, Hudrea, Hudrici, Udrea.

Sfântul Mucenic Adrian

Sfântul Mucenic Adrian este prăznuit în fiecare an de biserica ortodoxă în data de 26 august, împreună cu soția sa Natalia. Cei doi au trăit în cetatea Nicomidiei, pe vremea Împăratului Maximian. La a doua înconjurare făcută de acesta prin împărăția sa, prigonind pe creștini, a prins 23 de bărbați creștini care erau ascunși prin peșteri și au fost dați la multe chinuri. I-au fost retezate mâinile și picioarele, iar în final a fost decapitat. Este protectorul soldaților, al negustorilor de arme, al paznicilor și străjerilor, al fierarilor și măcelarilor. Rugăciunile lui ajută împotriva ciumei și epilepsiei.

Variante în alte limbi

Adrijan, Jadran, Jadranko Croația, Adriaan, Arjan, Ad, Adrianus, Arie, Aris Olanda, Adrien, HadrienFranțaAdorján, AdriánUngaria, AdrianoItalia/ PortugaliaAdrijanMacedonia, Jadran, Jadranko Serbia, Adrián – Slovacia, Jadran, JadrankoSlovenia, Adrián – Spania

Andrei

Numele Andrei provine din limba greacă, din cuvântul andros care înseamnă om sau ființă umană. Este foarte popular în România, iar diferite forme ale sale sunt folosite de părinți din Austria, Grecia, Cipru, Danemarca, Armenia, Finlanda, Germania, Norvegia, Suedia, Italia, Olanda și Indonezia.

În calendarul creștin-ortodox Sfântul Apostol Andrei este prăznuit pe 30 noiembrie. Acesta era unul dintre cei 4 apostoli ai lui Iisus Hristos. Era un pescar din Galilea.

Înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dorința de a-L urma pe Hristos se naște în el, când Sfântul Ioan rostește cuvintele: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Pentru români, numele apostolului este legat de lupi.

Numele de Apostolul Lupilor derivă din vechea denumire a dacilor, daoi (lupi), dar și de la simbolul lor – lupul. Acesta este chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun ca acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei și că cel care era căpetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Sfânt prin pustia Dobrogei spre Peștera care i s-a oferit ca adăpost.

Variante ale numelui Andrei

Andre, Deandre populația de etnie afro-americană, Andrei, Andrey Belarus/ Bulgaria, Andrej, Andrija, AndroCroația, Andrej, OndřejCehiaAndre, Andrew, Andie, Andy, Dre, Drewîn țările vorbitoare de limbă engleză, Andres, AndrusEstoniaAntero, Antti, Atte, TeroFinlanda, AndréFranțaAndria, Andro Georgia,  Andor, András, Endre, Andris, BandiUngaria, AndrésIslanda, Aindréas, Aindriú Irlanda, Andrea, AndreasItalia, Andrejs, AndrisLetonia, AndriusLituania, AndrejMacedonia, Andrzej, Jędrzej PoloniaAndré PortugaliaAndreiRomânia, Andrei, Andrey RusiaAindrea, DandScoția, Andrej, Andreja, AndrijaSerbia, Andrej, Ondrej Slovacia, Andraž, AndrejSlovenia AndrésSpaniaAndriy Ucraina

Te-ar mai putea interesa