„Nu am fi avut niciodată un copil dacă nu ar fi existat inteligența artificială”. Cum schimbă AI tratamentul infertilității masculine

Georgiana Mihalcea, redactor
În luna iulie 2026 va veni pe lume un nou bebeluș AI conceput cu ajutorul tehnologiei STAR. Foto: Shutterstock

    După 12 ani de relație și un an de căsnicie, Samuel și Penelope, care formau un cuplu încă de pe băncile liceului, au decis că este momentul să aibă un copil. Amândoi proveneau din familii unite și își doriseră dintotdeauna să aibă împreună copii biologici. Însă după un an de încercări fără niciun test de sarcină pozitiv, cei doi – care au cerut să le fie protejată identitatea și să fie folosite pseudonime, deoarece nici măcar unor rude apropiate nu le-au vorbit despre problemele lor de fertilitate – au apelat la medici pentru a afla ce se întâmplă.

    „Am verificat absolut totul”, a declarat Penelope pentru The New York Post. „Mi s-au făcut numeroase analize de sânge, dar nu a ieșit nimic în neregulă.” În cele din urmă, Samuel a fost diagnosticat cu sindromul Klinefelter, o afecțiune genetică relativ frecventă în care băieții se nasc cu un cromozom X suplimentar. Deși poate provoca simptome fizice, precum testicule mai mici, în multe cazuri (inclusiv al lui Samuel) persoana afectată nu știe că are această afecțiune decât la vârsta adultă. „A fost ca și cum am găsit piesa lipsă din puzzle. În sfârșit am înțeles de ce aveam probleme de fertilitate”, a spus Samuel. Din păcate, această explicație nu a venit și cu multe soluții.

    Ce este sindromul Klinefelter

    Din cauza sindromului Klinefelter, sperma lui Samuel nu conținea spermatozoizi. Singura posibilitate era extragerea lor direct din testicule printr-o intervenție chirurgicală. Chiar și în acest caz, șansele de a găsi spermatozoizi viabili erau de aproximativ 25%. „A fost extrem de greu din punct de vedere psihic”, își amintește el. „Au existat momente în care am căzut în depresie, pentru că visul de a avea un copil biologic părea să se destrame.” Astăzi însă, datorită inteligenței artificiale, acel vis este pe cale să devină realitate.

    Folosind sistemul STAR (Sperm Tracking and Recovery), dezvoltat de Centrul de Fertilitate al Universității Columbia și bazat pe inteligență artificială, medicii au reușit să identifice și să izoleze spermatozoizi extrem de rari, pe care metodele convenționale nu îi detectaseră. Samuel și Penelope așteaptă acum nașterea unui băiețel, programată pentru luna iulie 2026. Copilul lor se va număra printre primii dintr-o nouă generație de copii care există, într-un sens foarte concret, și datorită inteligenței artificiale. „Nu am fi putut avea niciodată un copil împreună dacă nu ar fi existat AI-ul”, spune Samuel. „Suntem incredibil de recunoscători.”

    Unii specialiști compară momentul actual cu începuturile fertilizării in vitro (FIV). „Când oamenii vorbeau despre «bebelușii din eprubetă», exprimarea reflecta faptul că era o tehnologie revoluționară, ceva complet nou”, explică dr. Zev Williams, directorul Centrului de Fertilitate al Universității Columbia. „În realitate, aceștia sunt copii perfect sănătoși, concepuți doar printr-o metodă care nu exista înainte. Același lucru este valabil și pentru termenul de «bebeluși AI». Sunt copii normali și sănătoși, dar concepuți într-un mod care până acum era imposibil.”

    Cum funcționează sistemul STAR

    STAR utilizează imagistică de înaltă performanță pentru a analiza probele de spermă și poate realiza peste opt milioane de imagini în mai puțin de o oră. Inteligența artificială identifică și recuperează spermatozoizii viabili în doar câteva milisecunde. „Îmi place să compar procesul cu găsirea unui ac în o mie de căpițe de fân”, spune Williams. „Numai că trebuie să faci asta într-o oră și cu o delicatețe suficientă pentru ca spermatozoidul să poată fi folosit ulterior la fertilizarea unui ovul și la obținerea unei sarcini sănătoase.” Potrivit medicului, o astfel de provocare este imposibil de realizat de un om, chiar și de o echipă întreagă de specialiști.

    Când Samuel și Penelope au aflat despre STAR, la scurt timp după lansarea sistemului în 2025, s-au înscris imediat pe lista de așteptare a Universității Columbia. Samuel a început un tratament hormonal pentru creșterea nivelului de testosteron, iar Penelope s-a pregătit pentru procedura de recoltare a ovulelor. Planul era ca, în luna septembrie, spermatozoizii recuperați să fie combinați cu ovulele lui Penelope pentru a crea embrioni în laborator. „Știam că avem o singură șansă”, spune Samuel. Cuplul beneficia de asigurare pentru un singur ciclu de fertilizare in vitro.

    La început, lucrurile nu au arătat deloc bine. Analizată prin metodele tradiționale, proba prelevată de la Samuel nu conținea niciun spermatozoid identificabil. Însă după ce a fost procesată prin sistemul STAR, au fost descoperiți opt spermatozoizi. „Faptul că a existat măcar unul este un adevărat miracol”, spune Penelope. Și nu a fost ultimul miracol de care au avut nevoie. Din cele 23 de ovule recoltate de la Penelope, opt au fost injectate cu spermatozoizii lui Samuel. Doar două s-au fertilizat, iar unul singur a ajuns la stadiul de blastocist, faza embrionară avansată pregătită pentru implantare. Nici după transferul embrionului în uterul lui Penelope medicii nu puteau garanta succesul.

    Statistic, aproximativ 55% dintre ciclurile FIV efectuate la femei sub 35 de ani duc la obținerea unei sarcini încă de la prima încercare. Penelope s-a numărat printre aceste cazuri. Eric Forman, directorul medical și de laborator al Centrului de Fertilitate Columbia, a fost cel care a sunat-o cu vestea cea mare. „Am început să plâng în hohote”, își amintește ea. „Pur și simplu nu-mi venea să cred.”

    Și Samuel a izbucnit în lacrimi când, după ce s-a întors de la serviciu, a descoperit surpriza pregătită de soția lui: o păturică pentru bebeluși și o felicitare care anunțau sarcina. „Știu că mulți oameni sunt sceptici în privința inteligenței artificiale. Este un subiect controversat în prezent, dar eu nu aș ezita nicio clipă să aleg aceeași cale”, spune el. „Dacă ne vom dori încă un copil, tot asta vom face.”

    O posibilă revoluție în tratamentul infertilității masculine

    Dincolo de sindromul Klinefelter, STAR ar putea schimba radical perspectiva pentru bărbații care suferă de azoospermie (lipsa aparentă a spermatozoizilor în spermă). Primul copil conceput cu ajutorul STAR de către un tată diagnosticat cu azoospermie s-a născut în decembrie 2024. Cuplul încerca să aibă un copil de 18 ani. „Diferența dintre zero și unu spermatozoid înseamnă diferența dintre a avea un copil -și, cu voia lui Dumnezeu, nepoți și strănepoți – și a nu avea niciodată unul”, spune Williams.

    Alte sisteme AI care schimbă fertilizarea in vitro

    STAR nu este singura inovație bazată pe inteligență artificială care influențează viitorul reproducerii asistate. Compania AutoIVF a dezvoltat sistemul OvaReady, care utilizează automatizarea pentru a identifica și izola ovulele din lichidul folicular în timpul procedurilor FIV. În mod tradițional, această sarcină este realizată de embriologi cu ajutorul microscopului. Un studiu a arătat însă că OvaReady a identificat ovule suplimentare în peste jumătate dintre cazuri – ovule care altfel ar fi fost eliminate.

    La data publicării studiului, în februarie, se născuse deja un copil conceput dintr-un ovul identificat prin acest sistem. „Cred că toate laboratoarele vor adopta această tehnologie”, afirmă dr. Brian Levine, director al CCRM Fertility of New York. „Este o activitate obișnuită, predispusă erorilor umane, iar AI-ul aduce mai multă precizie și rigurozitate.”

    În Mexic, startup-ul Conceivable Life Sciences susține că merge și mai departe. Sistemul său AI, numit Aura, automatizează nu una, ci 205 etape ale procesului de fertilizare in vitro. El poate analiza și selecta ovulul și spermatozoidul, apoi poate realiza fertilizarea prin intermediul unor sisteme robotizate.

    Potrivit Washington Post, până în octombrie 2025 se născuseră deja 20 de copii concepuți cu ajutorul Aura. Dr. Aimee Eyvazzadeh, specialist în endocrinologie reproductivă și infertilitate din zona San Francisco, consideră că astfel de tehnologii vor deveni în curând parte integrantă a procedurilor standard de fertilizare. „Nu suntem încă în punctul în care AI-ul alege complet ovulul și spermatozoidul pentru a crea un embrion”, spune ea. „Dar este foarte posibil ca în următorii cinci ani sau chiar mai devreme aceste instrumente să poată realiza și această selecție, cu o intervenție umană minimă.”

    Inteligența artificială în clinicile de fertilitate

    În prezent, AI-ul este utilizat pe scară largă în etapa selecției embrionilor. Unele companii afirmă că tehnologia poate ajuta la identificarea embrionilor cu risc mai scăzut de cancer sau alte afecțiuni. Alte aplicații, mai controversate, încearcă să evalueze caracteristici precum înălțimea sau potențialul cognitiv. Există și incubatoare inteligente care filmează dezvoltarea embrionilor și generează secvențe video analizate ulterior cu ajutorul algoritmilor AI. Scopul este alegerea celor mai promițători embrioni pentru implantare. Unele studii sugerează că această monitorizare poate crește rata de succes a sarcinilor cu aproximativ 11%, deși eficiența reală este încă dezbătută.

    Inteligența artificială este folosită și pentru activități administrative: programări, interpretarea rezultatelor, comunicarea cu pacienții sau obținerea aprobărilor de la companiile de asigurări. Potrivit dr. Eyvazzadeh, acest lucru poate economisi luni întregi. „Pentru o pacientă de 42 de ani, trei luni contează enorm. Este perioada în care apare panica legată de fertilitate și mulți oameni încep să își piardă speranța.”

    Levine consideră că AI-ul va extinde și accesul la specialiști, permițând evaluări și recomandări la distanță. „Inteligența artificială nu va înlocui medicii specializați în fertilitate”, spune el. „Dar medicii care refuză să folosească inteligența artificială vor fi înlocuiți. AI-ul este deja prezent în aproape tot ceea ce facem.”

    Entuziasm, dar și rezerve

    Nu toată lumea privește însă cu entuziasm această evoluție. Unii specialiști atrag atenția că încă nu există suficiente dovezi care să demonstreze că multe dintre aceste sisteme sunt semnificativ mai eficiente decât metodele clasice. Există și preocupări legate de costuri, de impactul asupra mediului și de riscul de erori algoritmice. „Niciun model AI nu a urmat facultatea de medicină”, spune Levine. „Și niciunul nu înțelege pe deplin modul în care un ansamblu complex de simptome poate indica o anumită boală.”

    Pacienții rămân și ei precauți. Un sondaj realizat de platforma Pregnantish a arătat că doar 18% dintre respondenți se declară confortabili sau foarte confortabili cu ideea folosirii AI în selecția embrionilor. 28% spun că nu sunt confortabili cu această idee, iar alți 28% afirmă că nu înțeleg exact cum i-ar putea ajuta inteligența artificială.

    Andrea Syrtash, fondatoarea platformei, spune că mulți oameni se tem că automatizarea excesivă elimină componenta umană atât de importantă într-un proces emoțional precum lupta cu infertilitatea. „Când totul este înlocuit de AI, inclusiv comunicarea prin mesaje automate fără contact uman, poate deveni frustrant”, spune ea. „Infertilitatea este o experiență profund umană și trebuie găsit un echilibru.”

    Totuși, dacă medicii, cercetătorii și tehnicienii vor reuși să găsească acest echilibru, este posibil ca peste câteva decenii fertilizarea in vitro fără ajutorul inteligenței artificiale să pară la fel de depășită precum ni se pare astăzi expresia „bebeluș din eprubetă”. „Nimeni nu intră în cabinetul meu și spune că își dorește un copil fără AI”, concluzionează Levine. „Nimeni nu spune: «Ajutați-mă să-mi întemeiez o familie, dar fără tehnologie». Toți spun același lucru: «Vreau un copil cât mai repede posibil». Iar aici cred că inteligența artificială va avea un rol extraordinar.”

    Te-ar mai putea interesa

    Te-ar mai putea interesa