Naștere naturală sau cezariană- eterna dilemă a viitoarelor mame! Momentul unic al nașterii este extrem de important pentru fiecare femeie și nu poate fi asemănat cu nimic altceva. Tocmai de aceea, felul în care aceasta va avea loc este o hotărâre pe care gravida o va lua împreună cu medicul care-i urmărește sarcina. Statisticile ultimilor ani arată că tot mai multe femei aleg să aducă pe lume copilul prin operația de cezariană în detrimentul nașterii vaginale.
Am dorit să aflăm mai multe despre avantajele și dezavantajele atât ale cezarienei, cât și ale nașterii naturale și am stat de vorbă cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supra-specializare în infertilitate.
Nașterea prin cezariană este tot mai frecventă, iar unele dintre cel mai des întâlnite motive ale gravidelor sunt frica de durere, teama de travaliu, temeri legate de momentul în care s-ar declanșa nașterea sau, nu de foarte puține ori, dorința de a avea totul cât mai bine planificat.
Aspecte generale despre momentul nașterii
Nașterea este unul dintre cele mai importante și emoționante momente din viața unei femei. Este o experiență unică, care poate aduce bucurie, dar și provocări. Pentru a fi cât mai bine pregătită pentru acest moment, este esențial să ai toate informațiile necesare. Și, pentru că mereu spunem că „un părinte informat este un părinte relaxat”, iar câteva aspectele esențiale despre marele moment, de la etapele procesului până la opțiunile de gestionare a durerii și îngrijirea postpartum.
Etapele nașterii
Nașterea se desfășoară în trei etape principale:
- Faza de dilatare: Aceasta este cea mai lungă etapă și poate dura de la câteva ore până la câteva zile, în special pentru mamele care nasc pentru prima dată. Contracțiile uterine ajută la deschiderea colului uterin, care trebuie să se dilate până la aproximativ 10 centimetri pentru a permite trecerea bebelușului.
- Faza de expulzie: Odată ce colul este complet dilatat, începe etapa de expulzie. În această fază, contracțiile devin mai puternice și mai frecvente, iar femeia va începe să împingă pentru a ajuta la nașterea bebelușului. Aceasta etapă poate dura de la câteva minute la câteva ore.
- Eliminarea placentei: După nașterea bebelușului, urmează expulzia placentei, organul care a hrănit copilul în timpul sarcinii. Această fază durează, de obicei, între 5 și 30 de minute.
Tipuri de naștere
Femeile pot alege între diferite metode de naștere, în funcție de preferințele personale și de recomandările medicale:
- Nașterea naturală: Este procesul prin care copilul se naște pe cale vaginală, fără intervenții medicale majore. Femeile care aleg această opțiune pot utiliza tehnici de relaxare, respirație controlată și diferite poziții pentru a gestiona durerea.
- Nașterea cu ajutorul analgeziei epidurale: Epidurala este o formă de anestezie regională care amorțește partea inferioară a corpului, reducând semnificativ durerea. Multe femei aleg această opțiune pentru a se simți mai confortabil în timpul nașterii.
- Nașterea prin cezariană: În unele cazuri, este necesară o intervenție chirurgicală pentru a aduce copilul pe lume. Aceasta poate fi planificată din motive medicale sau poate fi efectuată de urgență dacă apar complicații în timpul nașterii vaginale.
Gestionarea durerii
Fiecare femeie experimentează durerea în mod diferit în timpul nașterii. Există mai multe opțiuni pentru gestionarea durerii:
- Tehnici de respirație și relaxare: Acestea includ respirația controlată, vizualizarea și meditația, care pot ajuta la reducerea tensiunii și la creșterea capacității de a face față durerii.
- Analgezie epidurală: Oferă un nivel ridicat de confort și este una dintre cele mai populare opțiuni pentru gestionarea durerii în timpul nașterii.
- Analgezice: Medicația poate fi administrată pentru a reduce durerea, însă efectele și utilizarea lor ar trebui discutate cu medicul.
- Tehnici alternative: Acupunctura, masajul, hidroterapia (nașterea în apă) sau utilizarea mingilor de naștere sunt metode complementare pentru gestionarea durerii.
Pregătirea pentru naștere
Pregătirea mentală și fizică pentru naștere este esențială. Iată câteva sfaturi utile:
- Participă la cursuri prenatale: Acestea oferă informații despre procesul nașterii, tehnici de respirație și gestionare a durerii, precum și despre îngrijirea postpartum.
- Creează un plan de naștere: Discută cu medicul tău despre preferințele tale legate de naștere, inclusiv dorințele tale privind medicația pentru durere, pozițiile de naștere și cine dorești să fie prezent în sală.
- Pregătește bagajul pentru maternitate: Include articole esențiale pentru tine și bebeluș, cum ar fi hainele confortabile, produse de igienă personală, haine pentru nou-născut și documentele medicale.
Îngrijirea postpartum
După naștere, corpul tău va trece printr-o perioadă de recuperare. Este important să acorzi atenție următoarelor aspecte:
- Odihnă: Nașterea este un proces epuizant, așa că odihna adecvată este esențială. Încearcă să dormi atunci când bebelușul doarme și să ceri ajutorul partenerului sau al familiei pentru treburile casnice.
- Alăptarea: Dacă alegi să alăptezi, este posibil să ai nevoie de timp pentru a te obișnui. Caută suport și informații de la un consultant în lactație sau de la un grup de sprijin pentru mame.
- Îngrijirea perineului: Dacă ai născut pe cale vaginală, este posibil să ai dureri sau disconfort în zona perineului. Igiena adecvată și utilizarea compreselor reci pot ajuta la ameliorarea simptomelor.
- Verificări medicale: Asigură-te că participi la toate controalele medicale postpartum pentru a monitoriza recuperarea ta și sănătatea bebelușului.
Aspecte emoționale și psihologice
Nașterea poate declanșa o gamă largă de emoții, de la bucurie imensă la anxietate sau tristețe. Unele femei pot experimenta depresia postpartum, o afecțiune care necesită atenție și suport. Este important să comunici cu cei apropiați și să ceri ajutorul unui specialist.
- URMĂREȘTE ACEST VIDEO: Cezariană sau naştere naturală?
7 motive pentru care e mai bine să naști natural
„O sarcină care a decurs normal în timpul celor nouă luni, timp în care viitoarea mamă nu a avut niciun fel de problemă medicală, nu trebuie să conducă spre decizia de naștere prin operație cezariană”, este de părere dr. Vythoulkas. Corpul femeii este pregătit, prin firescul și natura lucrurilor, să aducă pe lume fătul pe cale vaginală, tocmai de aceea, o viitoare mămică ar fi bine să știe care sunt avantajele și dezavantajele ambelor opțiuni, dar și care sunt condițiile excepționale în care medicul va lua în considerare cezariana ca singura opțiune de a naște.
Nașterea naturală este adesea recomandată ca fiind prima opțiune pentru aducerea unui copil pe lume datorită numeroaselor beneficii pe care le oferă atât mamei, cât și bebelușului. Iată câteva motive principale pentru care nașterea naturală este considerată ideală:
1. Recuperare mai rapidă și mai ușoară
Femeile care nasc natural tind să se recupereze mai repede decât cele care trec printr-o intervenție chirurgicală, cum este cezariană. După o naștere vaginală, mamele se pot ridica și mișca mai repede, ceea ce contribuie la o recuperare mai rapidă. În plus, nu există riscurile asociate cu o intervenție chirurgicală majoră, cum ar fi infecțiile, pierderile mari de sânge sau complicațiile din anestezie.
2. Beneficii pentru bebeluș
Nașterea naturală aduce o serie de avantaje pentru nou-născut. În timpul procesului de naștere vaginală, bebelușul este expus la bacteriile benefice din canalul vaginal, care contribuie la întărirea sistemului său imunitar și la dezvoltarea unui microbiom intestinal sănătos. De asemenea, presiunea exercitată asupra pieptului bebelușului în timpul nașterii vaginale ajută la eliminarea lichidului din plămâni, reducând riscul de probleme respiratorii.
3. Evitarea complicațiilor asociate cu intervențiile medicale
Fiecare intervenție medicală în timpul nașterii, cum ar fi inducerea travaliului sau nașterea prin cezariană, aduce cu sine riscuri suplimentare. Nașterea naturală reduce nevoia de astfel de intervenții și, implicit, riscurile asociate. De exemplu, nașterea prin cezariană poate implica o recuperare mai lungă, un risc mai mare de infecții și complicații în sarcinile viitoare.
4. Legătura emoțională mai profundă
Nașterea naturală permite, adesea, o interacțiune imediată și neîntreruptă între mamă și bebeluș, favorizând o legătură emoțională profundă. Contactul „piele pe piele” imediat după naștere și alăptarea timpurie sunt mai ușor de realizat după o naștere naturală, contribuind la o experiență de naștere mai satisfăcătoare și la inițierea unei relații puternice între mamă și copil.
5. Experiența activă și conștientă a nașterii
Femeile care nasc natural pot experimenta activ procesul nașterii, având mai mult control asupra corpului lor și asupra modului în care nașterea se desfășoară. Ele pot alege pozițiile de naștere, metodele de gestionare a durerii și pot simți în mod direct fiecare etapă a nașterii. Această implicare activă poate contribui la un sentiment mai mare de împlinire și putere personală.
6. Impactul pozitiv asupra sănătății pe termen lung
Nașterea naturală poate avea efecte benefice pe termen lung asupra sănătății mamei. De exemplu, nașterea vaginală reduce riscul unor probleme pe termen lung, cum ar fi aderentele abdominale, complicațiile la viitoarele sarcini sau riscul de ruptură uterină. De asemenea, este asociată cu un risc mai scăzut de complicații de sănătate pentru bebeluș, inclusiv obezitate și probleme respiratorii.
7. Costuri mai mici
Nașterea naturală, în general, implică costuri mai mici pentru sistemul de sănătate și pentru familie, deoarece necesită mai puține intervenții medicale și o ședere mai scurtă în spital.
Deși nașterea naturală este considerată cea mai bună opțiune pentru majoritatea femeilor, este important să recunoaștem că fiecare sarcină și naștere sunt unice. În anumite cazuri, intervențiile medicale sunt necesare și salvatoare. Totuși, atunci când este posibil și sigur, nașterea naturală oferă beneficii semnificative atât pentru mamă, cât și pentru copil, făcând-o o alegere preferată în rândul specialiștilor în sănătate.
Naștere naturală sau cezariană? Riscurile cezarienei
Fiind o intervenție chirurgicală, cezariana prezintă câteva riscuri atât pentru mamă, cât și pentru copil. Pentru acesta din urmă, poate cel mai important este faptul că nu va beneficia de avantajele din punct de vedere imunologic față de un copil născut pe cale naturală și nu va putea fi hrănit la sânul mamei decât după 24-48 de ore de la momentul nașterii.
Pentru mamă, cele mai importante riscuri după o intervenție de cezariană sunt:
- apariția infecțiilor uterine și a leziunilor chirurgicale,
- pierderi importante de sânge,
- teamă și dificultăți la urinare,
- complicații genitale,
- complicații pulmonare,
- complicații cardiace.
- Trebuie amintite, de asemenea, posibilele dureri de cap după anestezie, senzațiile de greață (cu sau fără vărsături), senzațiile de balonare, dureri abdominale severe, constipație.
- De asemenea, timpul de recuperare după o cezariană este mai îndelungat față de cel după o naștere naturală. În cazul nașterii prin cezariană, primele 48 de ore sunt dificile, cele mai multe dintre lăuze apelând la ajutorul calmantelor. Recuperarea parțială durează între 2 și 4 săptămâni, iar despre recuperarea totală se poate vorbi la două luni de la momentul intervenției chirurgicale.
- CITEȘTE ȘI: Cât durează nașterea prin cezariană?
Când este bine să se apeleze la cezariană
Există însă și cazuri speciale în care medicul va recomanda efectuarea operației de cezariană. În primul rând, atunci când se constată suferință fetală, iar starea mamei se deteriorează brusc. Alte cazuri medicale speciale în care mai este recomandată această intervenție sunt:
- vârsta avansată a mamei,
- prezența unor anomalii pelviene,
- a infecțiilor virale,
- existența placentei praevia si acreta,
- fătul are o poziție nefirească în uter sau prezintă anumite anomalii genetice,
- existența unor diagnostice ca miopie avansată, diabet și hipertensiune arterială,
- sarcină multiplă,
- fătul are o greutate prea mare.
„Nașterea naturală face parte din firescul lucrurilor, corpul femeii fiind pregătit pentru acest eveniment unic”, ține să mai spune medicul dr. Andreas Vythoulkas.
- CITEȘTE ȘI: Nașterea naturală. Tot ce trebuie să știi despre nașterea naturală și gestionarea durerii
De ce ar trebui evitată „cezariana la cerere”
Cezariana la cerere, fără o indicație medicală clară, este o practică care ridică anumite riscuri și dezavantaje pentru mamă și copil. Deși poate părea o soluție convenabilă sau mai puțin dureroasă, cezariana nu este lipsită de complicații și poate avea implicații serioase pe termen scurt și lung. Iată câteva motive pentru care cezariana la cerere nu este recomandată:
Riscuri crescute pentru mamă
Cezariana este o intervenție chirurgicală majoră, care implică riscuri asociate oricărei operații. Acestea includ:
- Infecții: Riscul de infecții la nivelul inciziei, uterului sau organelor din apropiere este mai mare în cazul cezarienei decât la nașterea vaginală.
- Sângerare excesivă: Cezariana poate provoca pierderi de sânge mai mari decât nașterea vaginală, ceea ce poate duce la necesitatea unei transfuzii.
- Complicații anestezice: Administrarea anesteziei, fie generale, fie epidurale, comportă riscuri, inclusiv reacții adverse sau complicații legate de administrarea acesteia.
- Aderențe: După o cezariană, se pot forma țesuturi cicatriciale (aderențe) între organele interne, care pot provoca dureri și pot complica intervențiile chirurgicale ulterioare.
Recuperare mai lungă și mai dificilă
Recuperarea după o cezariană este, de obicei, mai lentă și mai dificilă decât după o naștere vaginală. Femeile care au o cezariană pot avea nevoie de mai multe săptămâni pentru a-și reveni complet, timp în care sunt mai puțin mobile și mai predispuse la complicații, cum ar fi trombozele sau durerea persistentă la nivelul inciziei.
Impact asupra sarcinilor viitoare
Femeile care au avut o cezariană pot întâmpina dificultăți în sarcinile viitoare. Acestea includ:
- Risc crescut de ruptură uterină: Uterul poate fi mai vulnerabil la ruptură în timpul travaliului în cazul sarcinilor ulterioare, mai ales dacă nașterea vaginală este încercată după o cezariană (așa-numitul VBAC – Vaginal Birth After Cesarean).
- Complicații ale placentei: Femeile care au avut o cezariană prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații placentare în sarcinile ulterioare, cum ar fi placenta previa sau placenta accreta, ambele fiind potențial periculoase.
Riscuri pentru bebeluș
Nașterea prin cezariană poate implica și riscuri pentru nou-născut:
- Probleme respiratorii: Bebelușii născuți prin cezariană, în special înainte de termen, au un risc mai mare de a dezvolta probleme respiratorii, deoarece nu trec prin compresia toracică care ajută la eliminarea lichidului din plămâni în timpul nașterii vaginale.
- Alăptare mai dificilă: Unele studii sugerează că alăptarea poate fi mai dificilă după o cezariană, din cauza întârzierii în inițierea contactului „piele pe piele” și a recuperării mai lente a mamei.
Impact psihologic și emoțional
Cezariana poate avea un impact emoțional asupra mamei, mai ales dacă aceasta și-a dorit inițial o naștere vaginală. Unele femei pot experimenta sentimente de eșec sau regret, iar adaptarea la maternitate poate fi mai dificilă din cauza durerii și a recuperării mai lente.
Costuri mai mari
Cezariana implică costuri mai mari decât nașterea vaginală, atât pentru sistemul de sănătate, cât și pentru pacientă (dacă alege sistemul privat). Acestea includ costurile chirurgicale, anestezia, perioada de spitalizare mai lungă și eventualele tratamente pentru complicații.
Bine de știut: Deși cezariana este o intervenție salvatoare și necesară în multe situații medicale, alegerea acestei proceduri fără o indicație medicală poate expune mama și copilul la riscuri suplimentare. Nașterea naturală, atunci când este posibilă și sigură, rămâne opțiunea preferată, oferind o recuperare mai rapidă și o experiență mai pozitivă pentru mamă și copil. Este esențial ca decizia de a naște prin cezariană să fie luată împreună cu medicul, pe baza unei evaluări atente a stării de sănătate și a riscurilor implicate.
- CITEȘTE ȘI: La câte săptămâni se face cezariana
Avantajele nașterii naturale
Cele mai importante avantaje ale nașterii pe cale vaginală sunt:
- Recuperarea foarte rapidă – femeia se poate da jos din pat la câteva ore de la momentul nașterii,
- Alăptarea imediată a copilului
- Durerile de mai mică intensitate.
- După nașterea vaginală, riscul de complicații, cum sunt sângerările și infecțiile, este mai scăzut în comparație cu cezariana.
- Ceea ce poate fi un avantaj al cezarienei, poate fi un dezavantaj pentru nașterea naturală: intervalul de timp în care se desfășoară cele două opțiuni. Dacă în cazul cezarienei, nașterea are loc în câteva minute, în cazul unei nașteri pe cale vaginală aceasta poate dura și 12 – 14 ore, travaliul și durerile resimțite fiind greu de suportat de unele gravide.
