Embolia amniotică reprezintă o complicație foarte rară, dar foarte gravă, cu risc major pentru gravide și făt. Embolia cu lichid amniotic – ELA – poate apărea atât în timpul sarcinii, cât și al nașterii și postpartum. Incidența estimată de embolie amniotică este variabil, începând de la 1 la 8.000 și până la 1 la 80.000 de nașteri.
Embolia cu lichid amniotic este foarte dificil de diagnosticat întrucât semnele sunt foarte asemănătoare cu ale altor complicații ivite în sarcină sau la naștere. Cauza exactă a acestei complicații nu este pe deplin cunoscută, potrivit specialiștilor de la Cleveland Clinic. Se presupune că ELA este cauzată de trecerea lichidului amniotic în circulația maternă.
Lichidul amniotic este cel care înconjoară fătul în perioada intrauterină și este alcătuit în mare parte din apă, dar și din resturi de celule și țesuturi fetale. În timpul nașterii, o parte din lichidul amniotic ajunge în sânge, ca parte normală a acestui proces. La unele femei însă, din motive necunoscute, amestecul de sânge cu lichid amniotic produce un răspuns inflamator extrem de sever al organismului.
Debut brutal cu stop cardiorespirator
Potrivit studiului, Amniotic Fluid Embolism – Embolia cu lichid amniotic – publicat de Centrul Național de Informații în Biotehnologie din rețeaua Bibliotecilor Naționale de Medicină, în SUA, acest tip de embolie este a doua cauză principală de deces matern postpartum și cauza principală de stop cardiac peripartum. În Australia, embolia cu lichid amniotic este recunoscută ca fiind principala cauză directă de mortalitate maternă, incidența ei fiind între 1 la 8.000 și 1 la 80.000 de nașteri, în timp ce în Marea Britanie, incidența este estimată la 2 din 100.000 de nașteri. În SUA, acest tip de embolie apare cam în 7 cazuri din 100.000 de nașteri.
Complicația se instalează brusc implicând de obicei colapsul cardiorespirator, hemoragia puternică și alterarea stării de conștiență. Semne ale emboliei cu lichid amniotic sunt și edemul pulmonar, scăderea tensiunii arteriale, frisoanele, stresul fetal, pierderea cunoștinței și convulsiile. Evoluția este imprevizibilă. Raritatea afecțiunii și instalarea sa bruscă nu oferă posibilitatea unui diagnostic standardizat și a unui tratament pe bază de dovezi științifice reproductibile.
Simptomele ELA sunt similare cu cele ale altor complicații în timpul nașterii, cum ar fi ruptura uterină, desprinderea placentară și eclampsia, lucru care face și mai dificilă diagnosticarea.
Medicii au decelat evoluția ELA în trei faze. Prima este cea în care se instalează insuficiența respiratorie rapidă din cauza lipsei de oxigen și stopul cardiac. În această fază se înregistrează și cele mai multe decese.
Faza a doua este cea hemoragică în care apare hemoragia excesivă care nu poate fi controlată. Această hemoragie poate fi la incizia cezariană sau la nivel uterin, în zona de atașare a placentei.
Faza a treia este cea de disfuncție neurologică în care apar convulsiile și coma.
În țările în curs de dezvoltare, rata mortalității din cauză de embolie cu lichid amniotic variază de la 1,8, până la 5,9 la 100.000 de nașteri, comparativ cu 0,5, până la 1,7 la 100.000 de nașteri, în țările dezvoltate.
Potrivit studiului mai sus citat, femeile care supraviețuiesc emboliei cu lichid amniotic se confruntă adesea cu disfuncție cardiacă, renală, neurologică și pulmonară gravă. Cele mai multe cazuri – 70% – apar în timpul travaliului, 19% în timpul cezarienelor și 11% în urma nașterilor pe cale vaginală. Cercetările arată că embolia poate apărea în următoarele 48 de ore după naștere.
Factori favorizanți și complicații
Din lista de factori favorizanți, multiparitatea fost singurul decelat la 88% din gravidele cu ELA. Alți factori sunt vârsta înaintată a gravidei – între 35 și 40 de ani – dezvoltarea anormală a placentei – placenta praevia sau placenta abuptio – preeclampsia – tensiunea mare sau proteinele în urină după 20 de săptămâni de sarcină cresc riscul – traumatismele abdominale, operația cezariană, ruptura uterină, angajarea capului fetal, retenția placentară, feți macrosomi ( cu greutate în exces), utilizarea îndelungată a steriletului, diabetul gestațional, nașterea provocată, gestația multiplă.
Embolia cu lichid amniotic este periculoasă atât pentru gravidă, cât și pentru făt. Acesta din urmă este expus riscului, în funcție de momentul de apariție al emboliei. Dacă semnele instalării ELA apar înainte de nașterea bebelușului este necesară nașterea de urgență. Bebelușii care se nasc în timp ce ELA s-a declanșat sunt expuși riscului de a nu primi suficient oxigen, privarea de oxigen ducând la tulburări la nivelul creierului și a sistemului nervos.
Din păcate, nu există nicio modalitate de a preveni embolia cu lichid amniotic. Măsurile medicale care se pot lua în cazul ELA include, pe lângă nașterea rapidă a bebelușului, transfuziile de sânge, plasmă și tromobocite, histerectomia – pentru a opri sângerarea – medicamente care ajută tensiunea arterială și inima, resuscitarea cardiopulmonară, respirația asistată, cateter la nivelul arterei pulmonare sau cateter venos central.
Din pricina faptului că ELA este dificil de diagnosticat și depinde de foarte mulți factori nu se știe exact câte femei mor din pricina acestei complicații. Studiile variază în funcție de modul în care se colectează datele, rata mortalității materne situându-se între 61 și 86%, iar cea a supraviețuirii neonatale de 70%.
