Întrebarea pe care fiecare femeie o are pe buze în momentul în care i se prescrie o metodă contraceptivă: cum prevenim efectele secundare ale anticoncepționalelor?
Există la ora actuală mai multe forme de prevenție a unei sarcini nedorite: metode hormonale, de barieră sau metodele tradiționale (metoda calendaului etc). Nicio formă contraceptivă nu este lipsită în totalitate de efecte adverse sau de riscuri.
Pentru a afla cât mai multe detalii despre acest subiect, am stat de vorbă cu Dr. Ruxandra Dumitrescu, medic primar obstetrică-ginecologie care ne-a povestit că medicația contraceptivă este cea mai folosită metodă la ora actuală. Aceasta reprezintă o metodă hormonală cu unul sau doi hormoni sexuali și care are mai multe forme de prezentare și de administrare: pilule, injecții, plasturi transdermici sau inele transvaginale. Toate au în comun mecanismul de acțiune: inhibarea ovulației (momentul în care ovulul este eliberat de către ovar). Datorită componenței progesteronice acest tratament acționează și asupra mucusului din canalul cervical uterin care devine mai gros și implicit, mai greu de traversat de către spermatozoizi.
Cum se administrează contraceptivele?
Pastilele contraceptive se administrează numai după control ginecologic şi numai la indicaţia medicului, deoarece pot accentua unele boli preexistente. Administrarea este de regulă continuă, în unele blistere existând 21 de comprimate cu conţinut hormonal +/- 7 pastiluțe (unele produse au în aceste 7 comprimate cantităţi variabile de fier pentru a compensa pierderile menstruale). În cele 7 zile ar trebui să apară sângerarea menstruală. Produsele mai nou ieşite pe piaţă prezintă o schemă 24-4 în loc de 21-7.
Contraindicații
Există femei care prezintă contraindicații la tratament contraceptiv combinat (estrogen și progesteron): predispoziție sau antecedente de tromboză venoasă, boli cardio-vasculare, orice formă de neoplazie dependentă de estrogen, sângerare genitală nediagnosticată, patologii hepatice, sarcină cunoscută sau suspectată, status post-operator cu imobilizare prelungită. Nu se recomandă anticoncepționale combinate la femei fumătoare, mai ales cu vârste de peste 35 de ani, deoarece crește riscul de efecte adverse cardiovasculare.
De asemenea, efectul terapeutic al anumitor medicamente poate fi influențat de tratamentul contraceptiv (antiinflamatorii, antihipertensive, anumite antibiotice, analgezice, antidepresive), iar alte substanțe pot scădea eficiența anticoncepționalelor (rifampicina, anumite anticonvulsivante sau sedative, tetraciclinele, penicilinele, ciprofloxacina, ofloxacina). Se recomandă folosirea unei metode suplimentare de contracepție, de regulă de barieră, la asocierea unui tratament din ultima categorie. Cel puțin 90% din femeile care aveau un ciclu menstrual regulat înainte de a începe tratamentul contraceptiv combinat își vor relua ovulația regulată în primele 3 luni de la încetarea tratamentului, acesta neinfluențând șansele de apariție a unei sarcini și nefiind teratogen (nu induce malformații ale fătului).
Femeile care prezintă amenoree (lipsa ciclului menstrual) mai mult de 6 luni de la întreruperea tratamentului contraceptiv necesită investigații suplimentare în vederea excluderii unor patologii endocrine. Pe durata lactației s-a demonstrat o reducere a secreției lactate asociată cu administrarea de contraceptive combinate. Din această cauză în perioada de alăptare sunt recomandate contraceptivele progesteronice. Acestea nu conțin componentă estrogenică, eficiența este puțin inferioară, iar programul de administrare trebuie respectat mai riguros. Ele pot fi recomandate la unele femei care dețin contraindicații la contraceptivele combinate (hipertensiune, diabet). Printre efectele adverse se numără și o prezență mai mare a chisturilor ovariene funcționale și a dereglărilor menstruale calitative și cantitative. Dacă în cazul contraceptivelor combinate este uitată administrarea unei pastile, se poate dubla doza a doua zi fără riscuri, pe când la contraceptivele progesteronice, la o întârziere de numai 4 ore se recomandă folosirea unei metode suplimentare de contracepție. Există contraceptive progesteronice injectabile la 2 sau 3 luni folosite mai ales la adolescente, cu efecte similare celor combinate, dar având ca reacții adverse o reluare întârziată a fertilității și creștere în greutate.
În concluzie, prevenirea efectelor secundare se poate face doar prin administrarea anticoncepționalelor la indicația medicului.
Alte metode contraceptive
Pe lângă aceste preparate hormonale mai întâlnim și metode suplimentare precum steriletul cu sau fără eliberare hormonală progesteronică, metode de barieră (prezervativ masculin sau feminin, folosirea spermicidelor locale, diafragma), coitus intrerruptus (retragerea penisului din vagin înainte de ejaculare, astfel încât lichidul seminal să nu atingă organele genitale ale partenerei) sau alăptarea (pe perioada alăptării, ovulația este inhibată prin suptul copilului, care determină modificări în concentrațiile hormonilor sexuali). Protecția determinată de cea din urmă metodă este medie, durata inhibării ovulației depinzând de frecvența și durata alăptării, timpul scurs de la naștere și statusul nutrițional al mamei.
Există cupluri care se bazează pe calculul perioadei fertile fie pentru a evita o sarcină, fie pentru a crește șansele ei de apariție. Folosită ca metodă contraceptivă, metoda calendarului are cea mai redusă eficiență, aproximativ 60% și nu poate fi folosită decât dacă femeia are ciclu menstrual regulat, între 26 și 32 de zile. Putem spune că ovulația are loc cu 14 zile înainte de următoarea menstruație, dar nu putem spune că, invariabil, are loc la 14 zile după ultima menstruație. La un ciclu neregulat intervalul de la debutul menstruației până la ovulație este cel care variază, perioada a doua fiind de cele mai multe ori fixă (14 zile).
