Anticoagulantele în sarcină. Când devin un pericol pentru făt

Monica Tătaru, redactor

Când sunt recomandate anticoagulantele în sarcină. Tratamentul cu anticoagulante în sarcină poate avea un impact major asupra sănătății mamei și fătului. Din fericire, alegerea și dozarea corectă a anticoagulantelor și monitorizarea permanentă a gravidei asigură evoluția normală a sarcinii.

În sarcină, riscul unui tromboembolism venos crește de cinci ori, atrage atenția Societatea Română de Cardiologie. În condițiile unor afecțiuni, scopul terapiei anticoagulante în sarcină este de a împiedica formarea cheagurilor de sânge la nivelul inimii și vaselor de sânge. Efectele adverse trebuie avute în vedere, mai ales cele legate de apariția unor malformații fetale. În aceste condiții, medicul specialist trebuie să pună în balanță riscurile și beneficiile pe care tratamentul cu anticoagulante l-ar putea avea asupra gravidei și bebelușului.

Când sunt recomandate anticoagulantele în sarcină?

Tratamentul cu anticoagulante este esențial într-o serie de afecțiuni care ar putea pune în pericol gravida și fătul. Aceste medicamente fluidifică sângele și reduc riscul formării cheagurilor de sânge. Anticoagulantele sunt adesea folosite în tromboza venoasă profundă, în tromboembolismul pulmonar, fibrilația atrială, atunci când gravida are montate proteze  cardiace. De asemenea, tratamentul este prescris în orice situație în care există un risc mare de formare a cheagurilor de sânge care ar putea duce la apariția unui infarct, anevrism sau insuficiență cardiacă.

Tromboza venoasă este una dintre principalele cauze de deces matern. Tratamentele moderne au redus în mod semnificativ riscul de moarte din cauza hemoragiilor, infecțiilor sau hipertensiunii, însă rata deceselor în rândul gravidelor din cauza trombozei a rămas constantă sau chiar a crescut.

Riscurile sunt mai mari când nu se face mișcare

Riscul hipercoagulabilității crește pe măsură ce sarcina evoluează și se menține până la 12 săptămâni după naștere. Colegiul American de Cardiologie arată că acest fapt este cauzat de creșterea nivelurilor factorilor VII, VIII și X, a factorului von Willebrand și a fibrinogenului, precum și a scăderii nivelului proteinei S.

Vă recomandăm și pachetul La început de drumîn care veți găsi tot ce trebuie să știi despre ce ai de făcut dacă ești mamă pentru prima dată. Cărțile pot fi comandate la un preț special de AICI.

În schimb, în cazul femeilor cu valve cardiace, tromboza valvulară poate apărea mai ales în primul trimestru de sarcină. Pacientele cu valve mecanice mitrală sau tricuspidă prezintă cel mai mare risc în sarcină, indiferent de medicamentul anticoagulant folosit. Tromboza valvelor mecanice este o complicație foarte gravă, riscul de mortalitate fiind de 20%.

Riscul trombotic este cu atât mai mare cu cât gravida nu poate face mișcare, fie că trebuie să stea la pat din cauza complicațiilor sarcinii, după cezariană sau diferite alte cauze medicale survenite în acest timp. Alte probleme medicale cu risc trombotic sunt: hyperemesis gravidarum, obezitatea, infecțiile, fumatul, montarea cateterelor venoase.

Nașterea și tratamentul anticoagulant

În timpul nașterii, gravida prezintă cel mai mare risc de hemoragie. Tratamentul cu anticoagulante trebuie întrerupt înainte de naștere, pentru a pregăti anestezia (atât rahianestezia, cât și anestezia peridurală) sau cezariana. În acest caz, medicul trebuie să găsească balanța perfectă între scăderea riscului hemoragic și protejarea pacientei împotriva trombozei. Pericolul persistă și în perioada postpartum deoarece, pe lângă suferința resimțită la nivelul vaselor de sânge, lăuza va petrece o perioadă de timp imobilizată, mai ales în cazul operației de cezariană.

Anticoagulantele în sarcină și efectele adverse

Utilizarea anticoagulantelor în sarcină este problematică din cauza efectelor secundare potențiale pe care le pot avea asupra mamei și fătului. În timpul sarcinii, heparina este cel mai des folosit anticoagulant, fie că este vorba de vechea heparină nefracționată sau de cea nouă, cu masă moleculară mică. Niciuna dintre ele nu traversează placenta și nu au efecte secundare fetale. Și în cazul alăptării, utilizarea heparinei este sigură, nefiind secretată în laptele matern.

În schimb, antivitaminele K trec bariera placentară, pot fi responsabile de complicații fetale, sângerare și au potențial teratogen (pot cauza malformații). Expunerea fetală la aceste anticoagulante este asociată cu hipoplazia nazală, anomalii epifizare sau malformații ale sistemului nervos central.

În cazul tratamentului profilactic cu anticoagulante la gravide, medicul trebuie să evalueze corect riscurile și beneficiile. Totuși, se recomandă profilaxia anticoagulantă la gravide cu antecedente personale de boală tromboembolică, gravide purtătoare de trombofilie biologică, iar unii autori susțin profilaxia în caz de repaus la pat al gravidei.

Vă recomandăm și pachetul La început de drumîn care veți găsi tot ce trebuie să știi despre ce ai de făcut dacă ești mamă pentru prima dată. Cărțile pot fi comandate la un preț special de AICI.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa