articol susținut de

Calea cea mai sigură de urmat când copilul are semne de răceală. Sfaturile pneumologului Cristian Oancea

Virusurile nu conțin structuri pe care antibioticele să le poată ataca, de aceea este impropriu să tratezi o infecție virală (răceală, gripă, febră, gastroenterită) cu antibiotic. Iată care este cel mai bun tratament.

Georgiana Mihalcea, redactor
semne răceală
La primele semne de răceală nu trebuie administrate antibiotice copiilor, deoarece este vorba despre o infecție virală.

Riscurile administrării antibioticelor în exces la copii nu trebuie ignorate mai ales din cauza efectelor ce pot apărea pe termen lung. Despre acest subiect, dar și despre calea cea mai sigură de urmat când copilul are semne de răceală ne-a vorbit, în podcastul educativ „Sănătatea în Focus” by SECOM, profesor doctor Cristian Oancea, medic primar pneumolog.

Este bine să știi că antibioticele au efect doar asupra bacteriilor și sunt total ineficiente împotriva virusurilor. Bacteriile sunt organisme unicelulare, alcătuite dintr-un perete celular și o membrană citoplasmatică și conțin material genetic. Antibioticul poate ucide bacteria, distrugând diferite părți ale celulei.

În schimb, virusurile nu conțin structuri pe care antibioticele să le poată ataca, de aceea este impropriu să tratezi o infecție virală (răceală, gripă, febră, gastroenterită) cu antibiotic. De multe ori, astfel de afecțiuni nu necesită tratament decât simptomatic (analgezic, antipiretic), având în vedere că organismul este capabil să lupte singur.

Niciun antibiotic nu va opri multiplicarea virusurilor, ci dimpotrivă, nu va face decât să slăbească rezistența organismului, pregătind terenul pentru dezvoltarea infecției. Tetraciclinele și sulfamidele inhibă producția de anticorpi, afectând sistemul imunitar.

Febra nu se tratează cu antibiotice!

Febra este un semn important care îţi oferă informaţii despre starea de sănătate a copilului tău şi nu este o boală în sine. Simpla tratare a febrei nu înseamnă tratarea cauzei care o determină. Creşterea temperaturii este un mijloc prin care organismul celui mic luptă mai ales împotriva infecţiilor.

Febra este un fenomen fiziologic. Organismul încearcă, prin creșterea temperaturii să ucidă acei germeni, pentru că germenii prolifică într-un interval de temperatură foarte bine precizat: 37-37,4-38 și atunci organismul încearcă să-și crească pragul termic ca să omoare acei germeni sau mare parte dintre ei. Deci febra, în prima fază este un mecanism fiziologic de apărare al organismului.

profesor doctor Cristian Oancea, medic primar pneumolog

De ce face copilul febră?

Cauzele pot fi nenumărate: o infecţie respiratorie, una gastrointestinală sau ORL (amigdalită sau otită), majoritatea bolilor infectocontagioase ale copilăriei. Infecţiile virale ocupă, de regulă, primul loc şi apar în sezonul rece. Aşa că, atunci când copilul tău parcurge un episod febril, nu alerga imediat la antibiotic. Asupra virozelor, antibioticele n-au nici un efect. Mergi la medic pentru a determina cauza și a primi tratament adecvat.

Riscurile administrării antibioticelor la copii

Părinții ar trebui să știe că antibioticele folosite atunci când tratamentul nu impune acest lucru nu îi vor ajuta pe cei mici, din contra ar putea chiar să le facă rău. Antibioticele sunt medicamente create pentru a trata infecțiile produse de bacterii, nu de virusuri. Înainte de a-i prescrie un antibiotic, medicul copilului tău va decide, adesea pe baza unei analize, dacă acesta este tratamentul adecvat.

La fel ca în cazul altor medicamente, utilizarea antibioticelor poate produce efecte nedorite. Candidozele şi diareea severă pot fi astfel de consecințe ale unui tratament cu antibiotic. Mai mult, apare pe o scară tot mai largă rezistența bacteriilor față de antibioticele la care sunt expuse.

Iar infecțiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt mai greu de tratat, antibioticele folosite anterior nu mai sunt eficiente şi va fi nevoie de antibiotice mai toxice şi mai costisitoare. În unele cazuri, rămân foarte puține soluții pentru tratamentul infecțiilor cu bacterii rezistente.

Dacă folosim antibiotice eronat sau când nu este nevoie de ele, atunci toate aceste riscuri apar fără a avea niciun beneficiu din administrarea lor. De aceea, ar trebui să recurgem la ele doar când ne sunt de folos, în acele infecții care răspund la tratamentul cu antibiotice.

6 lucruri esențiale despre riscul administrării antibioticelor

1. Răcelile sunt produse de virusuri, nu de bacterii.

2.  În cazul copiilor, este un lucru normal ca aceștia să aibă până la 12 episoade virale pe an (răceli).  Totuși, când tratamentul infecției impune folosirea antibioticelor, acestea trebuie luate conform prescripției medicale.

3. În majoritatea cazurilor, infecțiile bacteriene nu apar după o infecție virală. În schimb, tratarea unei infecții virale cu antibiotice poate duce la apariția unei infecții bacteriene. De asemenea, pot apărea alte efecte adverse, precum diaree.

4. Nu toate infecțiile urechii sunt tratate cu antibiotic. Dacă micul pacient nu are febră ridicată, durere severă, copilul este ținut sub observație atentă. Deoarece durerea este primul și cel mai supărător simptom, medicul ar putea recomanda administrarea unor medicamente pentru durere. Medicul ar putea prescrie antibiotice dacă temperatura este ridicată și nu cedează câteva zile (2-3 zile), durerea este persistentă și severă, iar infecția este prezentă în ambele timpane.

5. Antibioticele nu sunt folosite pentru a trata „roșu în gât”. Mai mult de 80% dintre infecțiile gâtului sunt cauzate de virusuri. Când cel mic are gâtul roșu, nas înfundat și tușește, avem de-a face cu o infecție virală, iar un exudat nu ar trebui să fie făcut. Antibioticele ar trebui folosite doar în cazul în care infecția din gât este produsă de streptococi de tip A.

Mai trag un semnal de alarmă. Când începem să luăm un antibiotic, haideți să-l luăm până la capăt. Dacă medicul spune 7 zile, haide să-l luăm 7 zile. Dacă spune 10 zile, haide să-l luăm 10 zile. Pentru că, dacă oprim antibioticul după 2-3 zile, că a trecut febra vom crea rezistență la acel antibiotic.

profesor doctor Cristian Oancea, medic primar pneumolog

Calea cea mai sigură de urmat când copilul are semne de răceală

Dr. Cristian Oancea sfătuiește părinții să nu ducă mai departe mitul de a da antibiotic atunci când copilul are febră în urma unei infecții respiratorii, care, în proporție foarte mare este de natură virală. Pașii propuși de specialistul nostru sunt următorii:

  • Temporizarea fenomenului febril (fenomenul piretic). Nu se administrează antibiotic la prima creștere a temperaturii copilului, ci antitermice.
  • Se începe cu un tratament simptomatic, plus vitaminoterapie, urmând ca, dacă febra nu se remite și continuă, să administrăm copilului antibiotic, evident cu recomandarea medicului de specialitate.
  • Atenție la mialgie, adică durerile musculare, articulare, mai ales copilul are dureri de burtică, poate să anunțe o pneumonie.
  • Ideal ar fi tratarea simptomelor timp de 2-3 zile pentru a vedea dacă febra se remite sau nu.
  • Antibiograma ajută foarte mult la stabilirea tipului de infecție.
  • Noile PCR-uri oferă un rezultat rapid dacă este vorba despre o infecție virală, bacteriană sau fungică.
  • Antibioticul se administrează, după acest test, doar cu recomandarea medicului de familie, pediatru sau specialist.

Copiii, până își fac memoria imună, sunt răciți mai ales în primele luni, în primul an când îi ducem în colectivitate, aproape non stop. Pe de altă parte, trebuie să fim conștienți că este mai ușor, mai ieftin și mai natural să previi decât să tratezi. Și să nu uităm de vaccinare. Vaccinarea salvează vieți!

profesor doctor Cristian Oancea, medic primar pneumolog

Cele mai bune vitamine în lupta cu infecțiile respiratorii

Vitaminoterapia, pe lângă efectele ei plurisistemice multiorgan, este extrem de utilă în lupta cu infecțiile respiratorii. Cele mai bune vitamine și minerale care stimulează imunitatea celor mici, potrivit specialistului nostru, profesor doctor Cristian Oancea, sunt: vitamina C, vitamina D, zinc și quercitină.

Vitamina C

De ce e bună: Importantă pentru creşterea celui mic, pentru vindecarea eventualelor răni, pentru o piele sănătoasă şi pentru absorbţia fierului. Este esenţială pentru repararea ţesuturilor, pentru vindecarea rănilor şi ajută la dezvoltarea ţesutului conjunctiv. Este foarte importantă în întărirea sistemul imunitar.

Surse naturale: Citrice, căpşuni, mere, kiwi, cartofi, legume cu frunze de culoare verde închis, suc de portocale, fructele crude – coacăze, citrice, căpşuni; legumele crude – varză, ardei, cartofi. Prin fierbere, se pierde vitamina C.

Simptomele carenţei: Carenţa de C determină scorbutul – maladie rară, dar posibilă pe la 8-9 luni. Rănile se vindecă mai greu, iar zgârieturile sunt mai frecvente şi mai pregnante. Gingiile sângerează, apar anemia, problemele de creştere şi o stare specifică de iritabilitate.

Putem să ajutăm cu vitamine, putem să ajutăm prin medicina naturistă, de la ceaiurile pe care putem să le dăm, cu miere, cu lămâie. Apropo de vitamina C. Sunt componente cu vitamina C care conțin mai mult ascorbat de exemplu usturoiul, ceapa, ardeiul gras roșu au în componența sa vitamina C mai mult decât lămâia; fresh-urile pe care le facem noi acasă și le stoarcem cu mâna noastră. Toate acestea ajută organismul să își revină mai repede.

profesor doctor Cristian Oancea, medic primar pneumolog

Vitamina D

De ce e bună: Favorizează absorbţia calciului, a fosforului, formarea sistemului osos. Este esenţială în prevenirea rahitismului, în buna dezvoltare a sistemului osos.

Surse naturale: untura de peşte, gălbenuş de ou, ficat, peşte, frişcă, drojdie de bere cereale, pâine, orez, paste făinoase, carne, peşte,  produse lactate (lapte, iaurt, brânzeturi, unt), fructe, legume, nuci, uleiuri vegetale, chiar şi dulciuri, dar cu moderaţie și… soarele.

Simptomele carenţei: Decalcifierea osoasă este semnul lipsei acestei vitamine. Ea provoacă rahitismul – deformări osoase – toracele devine „evazat“, la bază, iar picioarele vor fi în X sau în …paranteză. E bine să ştii că forme grave de rahitism pot să apară şi la prematuri, la gemeni şi la sugarii născuţi cu greutate mică dar care apoi au crescut rapid.

Zincul

De ce este bun: Zincul este implicat în numeroase aspecte ale metabolismului celular. Este indispensabil pentru activitatea de catalizator a enzimelor, joacă un rol important în stimularea funcției imune, în sinteza proteinelor, în vindecarea rănilor, sinteza ADN, diviziunea celulară. De asemenea, susține creșterea. Deficiența este corelată cu retardul de creștere, întârzierea maturării organelor sexuale, hipogonadism, infecții, diaree, leziuni oculare.

Surse naturale: Alimente bogate în zinc sunt carnea de vacă, de pui, de pește, laptele, iaurtul, brânza, fasolea boabe, mazărea.

Vitaminoterapia noi o vedem ca adjuvant în terapia antivirală, dacă vorbim de o infecție virală sau în terapia antimicrobiană, adică cu antibioticul în cealaltă parte. Deficitul de vitamine trebuie compensat cu suplimente care să ne stimuleze imunitatea. Dar curele nu trebuie să dureze 2-3 zile, ci 1-2 luni, cât timp le recomandă studiile de specialitate.

profesor doctor Cristian Oancea, medic primar pneumolog

Quercitina

De ce este bună: Lupta împotriva radicalilor liberi, ajută la reducerea inflamațiilor, echilibrează manifestarile caracteristice reacțiilor alergice, susține sănătatea sistemului nervos, are proprietăți antibacteriene.

Surse naturale:

  • Corpul nu poate produce acest compus, dar acest pigment se poate regăsi în numeroase fructe, legume, plante și bauturi. Printre principalele alimente care conțin quercitina se numără fructele de pădure, merele, cireșele, ceapa roșie, roșiile, broccoli și citricele.
  • Doza necesară de quercitină poate varia în funcție de vârstă, sex sau istoricul medical. Astfel, suplimentele pe bază de quercitina ar trebui utilizate doar la recomandarea medicului.

Vă invităm să urmăriți varianta video integrală a podcastului educativ #SanatateaInFocus, dedicat sănătații respiratorii, mai jos:

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa