Orice semn, oricât de mic, pe pielea copilului e motiv de îngrijorare pentru părinți, mai ales dacă persistă mai mult timp. Cum recunoaștem dermatita atopică și care este rutina de îngrijire a pielii bebelușilor, dar și ce putem să folosim și ce nu pentru ten în sarcină și imediat după naștere, explică dr. Oana Firescu (Clătici), medic primar dermatolog, în cadrul podcastului Sănătatea în Focus, o inițiativă educativă Secom, realizată în parteneriat cu SmartLiving.ro.
Se știe că îngrijirea bebelușului începe cu îngrijirea viitoarei mame. Așa că medicul dermatolog spune că singurele cosmetice care pot fi folosite în timpul sarcinii și imediat după naștere sunt: o cremă de față, o cremă de corp și un șampon. De preferat, din categoria produselor dermatocosmetice, cu cât mai puține ingrediente.
În rest, specialista enumeră lista cosmeticelor la care ar trebui să renunțe gravidele: „Nu mai folosim, mai ales în primele luni, produse parfumate și parfumuri, pentru că sunt nocive pentru copilașul din burtică. De asemenea, nu folosiți creme cu retinol, nici pentru acnee, nici antirid. Este un derivat de vitamina A, contraindicat în sarcină. Pentru acnee, există, totuși, anumite substanțe permise. Dar eu le spun întotdeauna viitoarelor mămici să se bucure de această perioadă, care e cea mai frumoasă. Pentru că există soluții după aceea pentru toate micile inconveniente. E mai importantă sănătatea bebelușului și-apoi toate se rezolvă: și vergeturile, și acneea“.
Spălăm sau nu zilnic pielea bebelușului?
Odată cu venirea pe lume a bebelușului, un subiect de dezbatere este cât de des îl îmbăiem. Ei bine, băița zilnică nu ar trebui să fie chiar zilnică. Cel puțin acestea sunt cele mai recente recomandări ale medicilor. De altfel, inclusiv în ceea ce privește prima baie a bebelușului, indicațiile pot să difere de la un medic la altul și chiar de la o țară la alta.
De exemplu, tot mai mulți medici din România spun că bontul ombilical nu ar trebui să ne împiedice să spălăm copilul din primele zile. În același timp, în Marea Britanie, proaspeții părinți sunt îndrumați să-i facă prima băiță bebelușului după două săptămâni de la naștere, de altfel nici în maternitate nu sunt îmbăiați nou-născuții. Explicația oferită este că substanțele care rămân pe pielea bebelușului în timpul nașterii alcătuiesc o barieră de protecție și le ușurează celor mici adaptarea la nouă viață extrauterină.
„Părerile sunt împărțite în ceea ce privește baia zilnică a bebelușului. Dacă ne referim la perioada de început, ideal ar fi să nu spălăm copilul zilnic, cel puțin în prima lună. Societățile de pediatrie, de dermatologie recomandă în principiu, de trei ori pe săptămână. Bineînțeles că spălăm bebelușul zilnic la nivelul feței, mâinilor, zona scutecului. Fața se spală cu ser fiziologic“, precizează dr. Oana Firescu (Clătici).
Spălatul excesiv predispune pielea la eczeme
Ca reguli generale, baia bebelușului ar trebui să aibă loc de maximum trei ori pe săptămână, să fie foarte scurtă – 3-5 minute, iar apa să nu fie prea fierbinte. Ideal ar fi să putem controla și duritatea apei, iar produsele folosite în timpul și după baie să fie cât mai puține și bine alese.
„În general, e bine să folosim produse dermatocosmetice, pe care le găsim în farmacie. Pielea bebelușului este subțire și absoarbe. El are penetrabilitatea foarte mare și orice substanțe potențial nocive pot face mai mult rău decât în cazul unui adult, pentru că suprafața de absorbție este foarte mare. Și atunci, e foarte important ce creme folosim pentru bebeluși: de obicei, recomandate deja de pediatru, de neonatolog sau de dermatolog, dacă are probleme“, explică specialista.
O piele spălată prea des, cu apă prea fierbinte sau prea dură va fi o piele uscată, sensibilă, predispusă la eczeme, mai semnalează medicul dermatolog. În plus, dacă cel mic are și un teren atopic, spălatul excesiv poate declanșa sau agrava dermatita atopică.
Cum recunoști semnele de dermatită atopică?
În multe cazuri, e dificil să deosebești pielea uscată de dermatita atopică.
„Dermatita atopică este o boală a civilizației, a copilașilor aceștia născuți în orașe mari, în orașe poluate. Este o boală inflamatorie cronică, care dă o dereglare a imunității noastre. Și bebelușii, cam în jurul vârstei de 3 luni, poate să fie și mai repede, mai ales dacă nu sunt alimentați la sân – întotdeauna, alimentarea la sân e grozavă –, încep să dezvolte niște leziuni: mici bubițe sau roșeață la nivelul obrajilor, pe frunte, gât, în spatele urechilor sau pe scalp – sunt acele cojițe puțin diferite de crustele de lapte…“.
Dr. Oana Firescu (Clătici), medic primar dermatolog
În plus, pe lângă semnele cutanate, copilul are și o stare generală proastă: e irascibil, plânge, are un disconfort vizibil. Problema este că boala vine și cu o predispoziție de a face alergii: la praf, la părul de animale, la alimente, la medicamente. În plus, dermatita atopică se asociază adeseori și cu astm bronșic, cu rinite.
„Dermatita atopică poate fi gestionată și vestea bună este că se ameliorează până la vârsta de 7-8 ani, apoi se retrage. Nu e ușor să-ți vezi copilul cu acele leziuni pe corp, dar, din fericire, există acum foarte multe creme dermatocosmetice special destinate pielii atopice“, spune medicul.
Omega 3 pentru dermatite, alergie la soare și acnee
Bariera de protecție a pielii copiilor poate fi întreținută printr-un aport optim de acizi grași esențiali omega 3, care se dau la recomandarea medicului. Ce face, de fapt, acidul omega 3? Ei bine, acesta rămâne între celulele pielii și ne protejează de radicalii liberi.
„Vorbim mereu despre stresul oxidativ și radicalii liberi care apar în urma funcționării normale a celulelor, dar și a factorilor externi, cum este poluarea. Omega 3 ne protejează, de exemplu, față de efectele nocive ale radiațiilor ultraviolete. Suplimentele sunt recomandate pentru cei care au fotosensibilitate, alergie la soare, pentru pacienții cu acnee, dar și pentru vindecarea rănilor. În plus, omega 3 e foarte bun și pentru psoriazis, pentru tot ce înseamnă dermatite, eczeme“, detaliază dr. Oana Firescu (Clătici).
Acizii grași esențiali omega 3 se regăsesc în special în pește, fructe de mare, în oleaginoase, nuci, arahide, dar și în semințele de cânepă, în raport optim cu omega 6, un alt acid gras esențial. Totuși, este dificil să ne asigurăm din alimentație un nivel suficient de omega 3.
„Din fericire, există acum suplimente alimentare pe bază de omega 3, dar ele trebuie să fie atent alese. Peștele, cum ar fi tonul, macroul, sardinele, poate avea metale grele și-atunci, suplimentele alimentare foarte bune sunt inclusiv purificate“, încheie medicul dermatolog.
Vă recomandăm să urmăriți și varianta integrală a podcastului educativ #SanatateaInFocus, cu medicul dermatolog Oana Firescu Clătici, pe care o puteți găsi aici:
