Memoria copiilor poate avea uneori nevoie de ajutor! De ce unii copii par să se chinuie să-și amintească informațiile? De ce par să uite lucrurile atât de ușor? Există alimente, suplimente sau anumite tehnici care îi pot ajuta să-și îmbunătățească memoria? La toate aceste întrebări și multe altele, a răspuns domnul doctor Armand Frăsineanu, medic primar neurolog, în cadrul podcastului Sănătatea în Focus, o inițiativă educativă Secom, realizată în parteneriat cu SmartLiving.ro.
Când copilul tău învață pentru prima dată informații, acestea sunt stocate în memoria sa de lucru sau „memoria pe termen scurt”. S-ar putea pierde sau ar putea deveni parte din memoria sa pe termen lung. Pentru mulți copii, această informație dispare și nu este neobișnuit ca ei să se lupte cu reținerea informațiilor. Specialistul explică ce ar putea să îi ajute.
Ce este memoria?
Memoria este un ansamblu de module care se conectează între ele pentru a face asocieri. Informaţiile sunt transmise creierului prin cele cinci simţuri. Există, aşadar, memorie vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă şi gustativă. Dar există şi alte tipuri de memorie: lexicală, care conţine cuvintele sau numele, dar fără a cuprinde şi sensul; semantică, aceasta conţinând sensul cuvintelor, emoţională, somatică, procedurală, muzicală, a feţelor, a vocilor.
Memoria copilului tău seamănă perfect cu sertarele unui dulap. Cercetătorii le deschid din ce în ce mai des pentru a le studia conţinutul.
Cea mai uluitoare descoperire este că din prima zi nou-născuţii au deja amintiri. Încă din uter, au o memorie perfect funcţională, sigur, nu la capacitate deplină (care intervine între 15 şi 25 de ani), dar destul de bună.
În următorii ani ei vor învăţa în fiecare clipă ceva nou şi, graţie acestui proces psihic complex care este memoria, vor reţine fiecare informaţie, adăugând-o la „biblioteca” deja existentă. Fără memorie, viaţa aşa cum o ştim ar fi imposibilă: pentru că în fiecare zi ar trebui să învăţăm să mergem, să rostim cuvinte, să ne construim relaţii.
Tipuri de memorie
| Pe termen scurt | de la un minut la câteva zile |
| Pe termen mediu | de la câteva ore la câteva zile |
| Pe termen lung | care poate dura câteva săptămâni, luni, ani. |
| Permanentă | în acest caz amintirile persistă toată viaţa |
Alimente care sprijină sistemul nervos și îmbunătățesc memoria copiilor
Domnul doctor Armand Frăsineanu, medic primar neurolog, spune că o alimentație echilibrată, înseamnă consum de: proteine, glucide, lipide, fibre, fructe, legume, vitamine. „Dar, din păcate, continuă specialistul nostru, în societatea modernă și nu numai în România, ci peste tot, se consumă alimente ultra-procesate care sunt sărace în vitamine, sunt sărace în fibre, conțin proteine denaturate, noi le ingerăm, organismul nu le mai recunoaște, depunde un efort deosebit metabolic pentru a le, să zic integra. Și aici nu e vorba numai de digestie, de recunoaștere a moleculei. Ori asta duce la creșterea stresului oxidativ.”
Ca sistemul nervos și, implicit, memoria să funcționeze bine, atât în cazul adulților cât și al copiilor, este nevoie de o alimentație echilibrată, din surse naturale, nu hrană procesată, nu hrană ultra-conservată, nu hrană tratată în ideea de a rezista cât mai mult, nu în combinație cu tot felul de potențatori de gust. Pe scurt, o memorie bună este ajutată de alimente care provin din surse naturale. Dieta naturală oferă organismului toți nutrienții de care are nevoie.
Acid folic, vitamina B12, acid alfalipoic, acizi grași nesaturați, Omega 3 și restul vitaminelor B1, B6. Mai sunt și mineralele aici care sunt foarte importante și mă refer la zinc, seleniu. Uneori există deficit de cupru. Și există o întreagă patologie neurologică dată de deficitul de cupru. Dar acestea sunt cazuri mai rare.
dr. Armand Frăsineanu, medic primar neurolog
Alimente care stimulează memoria copiilor
Memoria, așadar, se dezvoltă şi se întreţine şi prin alimentaţie. Oferă-i copilului tău legume, fructe, peşte; evită să-i dai în exces grăsimi saturate – lapte gras, mezeluri grase, brânză, unt – , sau carne roşie.
În schimb, poţi ajuta memoria cu produse din grâu, ovăz, cu susan, nuci, alge marine, sardine, iar de vei adăuga pe lista meniului şi elemente bogate în cholină, unul dintre principalii neuromediatori ai memoriei, atunci poţi fi sigură că asiguri copilului tău o alimentaţie corectă. Unde găseşti cholina? În ouă, soia, brocoli, germeni de grâu.
Nu uita metionina, prezentă în pui, lapte, carne de oaie, vită şi vitamina B1, esenţială pentru buna funcţionare a memoriei, prezentă în ficat, ouă, ciocolată, seminţe de floarea-soarelui.
Hiperactivii uită repede
Unii copii nu pot folosi memoria aşa cum şi-ar dori părinţii lor. E vorba de copiii hiperactivi, care manifestă tulburări de atenţie, limbaj, memorie, coordonare.
Sunt multe semne care trimit spre această patologie, de regulă însă părinţii îşi dau seama că e ceva în neregulă cu copiii lor abia la grădiniţă sau la şcoală.
Cei mai mulţi spun că au copii neastâmpăraţi, alţii îi consideră răsfăţaţi sau prost crescuţi. Sunt acei copii care se ridică mereu de pe scaun, nu duc la bun sfârşit ce au început, dau mereu din mâini, par să nu asculte când li se vorbeşte, nu se conformează, pierd lucrurile, nu se concentrează, le este greu să fie atenţi în timpul jocurilor, vorbesc mult, îşi neglijează sarcinile de la grădiniţă, sunt impulsivi, le este greu să memoreze.
Pare a fi portretul general al copilului, nu? Însă ceea ce diferenţiază un copil normal de unul hiperactiv este tocmai imposibilitatea de a fi atent în timpul sarcinilor, copilul neputându-se concentra, având dificultăţi de învăţare, de a duce la bun sfârşit un joc, neacceptând nicio frustrare.
ADHD, adică deficitul de atenție cu hiperactivitate, inițial s-a descris la copii, ulterior s-a constatat că există și la adult, dar la adult e mai camuflat, mai diluat, în sensul că au deficitul de atenție, dar nu au hiperactivitatea. În schimb, adulții au alte reacții emoționale, de agresivitate care se manifestă la volan, în familie, la serviciu, dar în același timp și scăderea eficienței, atât profesionale cât și eficienței de interacțiune intrafamilială, socială; incapacitatea lor de a menține niște relații, de a le dezvolta.
dr. Armand Frăsineanu, medic primar neurolog
Emoțiile și memoria copiilor
Emoţiile au un rol bine stabilit în evoluţia memoriei, deoarece se face o triere a experienţelor care îi permit omului să se adapteze situaţiilor noi pornind de la cele vechi. Frica, de pildă, are şi un rol pozitiv: îi determină pe cei mici să reţină situaţiile care i-au pus în pericol – lucru valabil şi pentru adulţi.
La fel stau lucrurile și în cazul durerii. Creierul are un sistem care înregistrează senzaţiile plăcute şi cele neplăcute, de aceea le căutăm pe primele şi fugim de ultimele. Traumatismele însă – accidentele grave, moarte – dau naştere unor emoţii puternice (stres post-traumatic) care pot fi retrăite în fiecare zi, de aici și până la starea de anxietate sau depresie nefiind o cale prea lungă.
Tehnici potrivite pentru stimularea memoriei copiilor
Problemele de memorie se pot reflecta în incapacitatea copilului de a-și aminti lucruri, uitare constantă (de exemplu, uitarea temelor la școală) sau nevoia de a-și reaminti regulat să facă ceva. Dar există o veste bună: mai multe studii au arătat că îți poți ajuta copilul să-și îmbunătățească memoria pe termen lung. Iată 9 moduri simple:
1. Pune-l să povestească ce a făcut
Îl putem ajuta pe cel mic să-şi păstreze amintirile dacă-l stimulăm să povestească, de pildă, ce a făcut la grădiniţă. Astfel îi permitem să retrăiască emoţiile din timpul zilei şi să şi le ancoreze mai bine în memorie. Totodată, acelaşi lucru se întâmplă şi dacă îi povestim copilului propriile noastre amintiri despre un eveniment.
Să nu ne mirăm foarte tare dacă amintirile lui cuprind şi fapte care nu s-au petrecut. La această vârstă, trei-patru ani, copilul nu are bine trasată graniţa dintre real şi imaginar.
2. Mediul înconjurător are un rol hotărâtor
Cu cât mediul înconjurător e mai bogat în diversitatea obiectelor, formelor, culorilor, sunetelor şi mirosurilor, în experienţe, descoperiri, cu atât memoria unui copil va fi mai bună. Iar dacă adăugăm acestui mediu amprenta educaţiei oferite de părinţi – explicaţii oferite cu calm, bucurie, jocuri de antrenare a memoriei – atunci vom înţelege de ce unii copii au o memorie mai bună decât a altora.
3. Exerciţiile necesare
Şi iată un lucru valabil şi în cazul unui copil care nu are dificultăţi de atenţie: e bine să observi ce tip de memorie i se dezvoltă mai bine – auditivă, vizuală – şi s-o încurajezi. Şi să nu uiţi că exersarea memoriei nu o toceşte, dimpotrivă, şi că pentru a avea o memorie bună are nevoie de somn, odihnă, activităţi recreative, alimentaţie corectă, stimulare. Totul prin joc, voie bună, calm, fără ameninţări.
Când vorbim de atenție, în primul rând trebuie să spunem de la început: atenția e cam de 8 minute. Atenția cu exercițiu se duce până la 16 minute, după aceea scade.
dr. Armand Frăsineanu, medic primar neurolog
4. Stabilește o rutină
Există atât de multe rezultate pozitive asociate cu rutinele. Rutinele îi oferă copilului tău un sentiment de siguranță, reduc problemele de neatenție și îi întăresc memoria.
Potrivit psihologului german Hermann Ebbinghaus, creierul își pierde capacitatea de a reține informații în timp. Aceasta este ceea ce se numește „curba uitării”. Ebbinghaus a sugerat că repetarea poate ajuta la aplatizarea curbei de învățare.
Stabilirea rutinelor este, prin urmare, o modalitate simplă de a facilita copilului tău să rețină informații specifice. De exemplu, poți începe cu o rutină de seară în care copilul trebuie să facă 3 lucruri pentru a doua zi (ghizdanul, hainele, încălțămintea, de exemplu).
Rutinele pot fi, de asemenea, utile dacă cel mic tău se luptă cu o problemă specifică legată de școală. De exemplu, îl poți ajuta să-și exerseze abilitățile de citit, scris sau socotit în fiecare luni și joi, imediat după pauza de gustare. Copilul tău învață printr-o astfel de repetiție, așa că nu te sfii de a repeta aceeași informație până când aceasta este stăpânită.
5. Pune copilul să noteze lucrurile care contează cel mai mult
Listele de sarcini și listele de cumpărături funcționează pentru că există șanse foarte mari ca orice nu se află pe listă să nu se facă. Încurajarea copilului să noteze tot ceea ce este important este o modalitate ușoară de a-l ajuta cu memoria. Fă-i un jurnal adecvat vârstei și pune-l să-și noteze temele, activitățile extracurriculare și orice altceva de care trebuie să-și amintească.
6. Încercă să prezinți informațiile într-un mod diferit
Copiii mici au uneori nevoie de ajutor pentru a-și putea aminti informațiile. Unii copii își pot aminti mai bine informațiile dacă sunt prezentate vizual; alții își vor aminti orice rimează!
O reprezentare vizuală a ceea ce se așteaptă de la copilul tău poate face mai ușor să-și amintească lucrurile. De exemplu, pot face fotografii cu informații importante sau chiar se pot folosi programe vizuale pentru a le reaminti ce trebuie să facă de îndată ce se trezesc sau înainte de a merge la culcare.
Dacă micuțul tău uită tot ce trebuie să ducă la școală sau ce trebuie să aducă acasă de la școală, o reprezentare vizuală a articolelor îi poate face mai ușor să-și amintească. Crearea de rime cu multă repetare poate facilita, de asemenea, pentru copilul să proceseze noi informații.
7. Cere-i copilului să repete informațiile pe care le-a înțeles
Prin repetarea informațiilor, noile cunoștințe trec de la memoria pe termen scurt la memoria pe termen lung. A-i cere copilului să-ți spună ceea ce a învățat sau a înțeles, sau chiar a-i cere să vă explice cu propriile cuvinte ce implică sarcina lor, este o modalitate eficientă de a-l ajuta să memoreze informații.
8. Ajută-ți copilul să facă față stresului și anxietății
Stresul și anxietatea pot interfera cu capacitatea copilului de a-și aminti lucruri. Este important pentru ei să știe că au sprijinul tău și că a învăța lucruri noi poate însemna să eșueze înainte ca acele informații noi să fie reținute permanent.
Învățarea copilului cu mecanisme de adaptare, cum ar fi respirația profundă sau numărarea până la 20, îl poate ajuta să facă față anxietății. Asigurarea faptului că are o activitate suficientă este, de asemenea, importantă pentru a-l ajuta să elibereze stresul și pentru bunăstarea sa generală.
Somnul și odihna insuficiente pot explica, de asemenea, anxietatea copilului tău, sănătatea mintală, cât și capacitatea lor de a procesa informații.
9. Redu numărul de instrucțiuni
Dacă micuțul tău uită tot ce ar fi trebuit să facă sau dacă sarcinile sau treburile lui sunt întotdeauna doar pe jumătate terminate, asta poate însemna că procesează informații dificile.
O modalitate ușoară de a evita acest lucru este reducerea numărului de instrucțiuni pe care le primește. De exemplu, îi poți oferi câte o instrucțiune pe rând și îi poți cere să vină să te vadă imediat ce au terminat ceea ce le-ați cerut să facă.
Vă invităm să urmăriți varianta video integrală a podcastului educativ #SanatateaInFocus, dedicat legăturii memoriei și atenției, mai jos:
