Sănătatea digestivă a copiilor noștri este esențială pentru creșterea și dezvoltarea lor și, mai mult decât atât, le influențează semnificativ imunitatea. Prin urmare, prevenirea și tratarea corectă a problemelor gastrointestinale, alături de un stil de viață sănătos și o alimentație corectă, sunt premisele unei vieți sănătoase, ale cărei baze se pun în copilărie.
Dr Irina Dijmărescu, medic specialist Gastroenterologie pediatrică, ne-a oferit câteva sfaturi privind protejarea sistemului digestiv, în cadrul Sănătatea în Focus, o inițiativă educativă Secom, realizată în parteneriat cu Smart Living. Medicul ne-a explicat că tot ceea ce se întâmplă la nivel digestiv, acolo unde se găsește cea mai mare densitate de bacterii din organism, are un impact major asupra stării de sănătate și a imunității: poate proteja organismul sau îl poate predispune la boli.
Cum apar dezechilibrele
”Microbiomul intestinal reprezintă multitudinea de germeni pe care îi întâlnim la acest nivel. Vorbim despre peste o sută de trilioane de bacterii. Dezechilibrul microbiotei intestinale se numește disbioză și înseamnă, de fapt, modificarea tipului și a numărului de bacterii care sunt prezente în mod normal la nivel intestinal. Acest lucru ne poate face susceptibili la o multitudine de boli, pentru că microbiota modulează și sistemul imun, sistemul endocrin și sistemul nervos, și are un rol esențial în dezvoltarea copilului. Microbiota normală în primii ani de viață este critică pentru a limita riscul de apariție a bolilor mediate imun mai târziu în viață”, explică medicul.
Atuci când apare un dezechilibru, semnele sunt clare: modificarea aspectului scaunelor (pot fi scaune diareice sau chiar scaune de consistență crescută), dureri abdominale sau meteoreism abdominal (senzația de balonare). Medicul spune că în societățile evoluate, în ultimii 200 de ani s-a modificat mult microbiomul sugarilor. ”A scăzut numărul de bifidobacterii, fapt care este însoțit de multiplicarea germenilor patogeni, adică acele bacterii dăunătoare pentru organismul nostru. Această modificare pare să fie implicată în creșterea riscului de boli alergice și boli autoimune, care știm deja că sunt mai frecvente în țările dezvoltate. De ce s-a întâmplat lucrul acesta? Poate nu doar din cauza dietei, mai sunt și alte schimbări care au apărut în această perioadă. A crescut utilizarea antibioticelor, a crescut rata alimentației artificiale, adică cu formule de lapte, și, din ce în ce mai frecvent, ne întâlnim cu copii care sunt născuți prin operație cezariană”.
Cum se reechilibrează flora intestinală
Pentru restabilirea echilibrului florei intestinale, medicii recomandă utilizarea probioticelor, organisme vii care mențin cantitatea adecvată de bacterii bune. ”În cazul unor probiotice, s-a dovedit că echilibrul a fost obținut în urma administrării, însă acest lucru a fost tranzitoriu, dar sunt și altele, cum este, spre exemplu, Bifidobacterium infantis, care a reușit să obțină acest echilibru în timpul administrării, iar această modificare a fost de durată”, arată dr. Dijmărescu. Alegerea probioticului potrivit se face în funcție de particularitățile afecțiunii copilului, de vârstă și de forma de prezentare. ”Este esențial să alegem produse de calitate, care să fie realizate de producători de încredere, astfel încât ele să fie verificate, să provină din surse sigure, să nu ne asumăm riscuri”.
Alimentația sănătoasă a copiilor
Pentru că obiceiurile alimentare se formează în copilărie, am rugat-o pe dr. Dijmărescu să ne prezinte regulile unei alimentații sănătoase. ”În dieta unui copil ar trebui să fie incluse cam 50% glucide de calitate, făinoase integrale, fie că sunt ele paste, biscuiți integrali, pâine, orez, cartofi. Trebuie evitate zaharurile care se digeră rapid, de tipul zahăr, dulciuri concentrate, produse de patiserie, biscuiți din aceia simpli. 20-25%, cam un sfert, să fie proteine. Ideal ar fi să folosim proteine din mai multe surse, adică proteine atât animale (carne, ou, lactate), dar și proteine vegetale, de tip fasole, linte, năut, ciuperci. Restul, ce ne rămâne, sunt grăsimi, în funcție de vârsta copilului. De exemplu, peste vârsta de 2 ani, cantitatea de grăsimi saturate ar trebui oarecum limitată și ar trebui înlocuită cu grăsimi de calitate, adică uleiuri vegetale”.
Medicul precizează că cel mai bun ulei este uleiul de in, care are cea mai mare cantitate de Omega 3 dintre uleiuri. O altă sursă importantă de Omega 3 o reprezintă peștele, precum macroul, somonul, heringul, anchois. Foarte importante sunt porțiile de fructe și de legume. Organizația Mondială a Sănătății recomandă trei porții de legume (salate sau legume preparate termic) și două porții de fructe. ”O porție de fruct o putem echivala cu 200 de ml de smoothie, care își păstrează și mineralele și vitaminele, spre deosebire de sucurile de fructe, care își păstrează doar zaharurile. ”În general, în farfurie ar trebui să avem trei culori, pentru că astfel putem obține o cantitate cât mai variată de minerale și vitamine”, explică medicul.
Atenție la carențe!
Dacă alimentația nu este suficient de variată, medicul poate recomanda un complex de multivitamine și minerale. Este important ca părinții să identifice la timp eventualele semne de carență în ceea ce privește vitaminele și mineralele. Cea mai frecventă în rândul sugarilor este carența de fier, care determină anemia. ”Anemia, chiar și atunci când nu prezintă simptome clince, poate să afecteze dezvoltarea neurocognitivă a copilului pe termen lung, fiind deteriorate, spre exemplu, funcțiile de învățare și memorie, ceea ce conduce la oboseală, productivitate scazută șamd. Laptele matern, deși are un fier care se absoarbe mult mai bine decât cel alimentar, la un moment dat nu mai poate aduce necesarul de fier crescut pentru un sugar care se află într-o perioadă de creștere intensă, și atunci se pot recomanda uneori suplimente de fier acestor sugari. Mai mult, în anemie apare uneori apetitul diminuat, care poate să accentueze și mai mult deficitul de fier, care accentuează reducerea aportului alimentar”, explică dr. Dijmărescu.
Medicul mai spune că semnele anemiei pot fi inițial subtile, cu paloare tegumentară sau apetit capricios. În cazul în care valoarea hemoglobinei scade foarte mult, se poate instala oboseală, copiii pot să aibă toleranță scăzută la efort, fisuri la nivelul comisurilor bucale, unghii friabile șamd. La copilul mai mare, se poate asocia așa zisul sindrom Pika, ingestia de lucruri necomestibile, spre exemplu pământ.
O altă vitamină a cărei carență este frecvent întâlnită, și nu numai în copilărie, este vitamina D. Acesta este și motivul pentru care recomandă administrarea zilnica a vitaminei D din ziua a 14- a de viață, până după vârsta de 2 ani. Semnele vizibile ale deficitului de vitamina D sunt crampele musculare, deformările osoase și chiar fracturile.
Cum protejam copiii de afecțiuni digestive vara?
Vă recomandăm să urmăriți mai jos sfaturile medicului Irina Dijmărescu, specialist Gastroenterologie pediatrică:
