Lapte de capră pentru copii. De la ce vârstă pot începe să îl consume

Pe internet găsiţi de multe ori sfaturi conform cărora puteţi să-i daţi copilului încă de la naştere lapte de capră. Unul dintre argumente este că laptele de capră, la fel ca şi laptele matern, este secretat de glandele apocrine. Dar acest lucru nu este suficient pentru ca laptele de capră să fie considerat o hrană completă şi sănătoasă pentru un copil mic.

Mihaela Călin
lapte de capră

    Lapte de capră oferit copiilor mici este un subiect destul de controversat. Este adevărat că acest tip de lapte a intrat triumfător în magazine şi a cucerit inimile multora, dar ştiaţi că, deşi sănătos şi gustos, nu orice copil îl poate consuma? Vedeţi mai jos ce proprietăţi are laptele de capră, de la ce vârstă îl pot consuma copiii şi dacă provoacă alergii.

    Citește și ”Cartea Bebelușului”, cel mai important si complet ghid al primilor ani. Aceasta poate fi cumpărată de AICI.

    Ce proprietăți are laptele de capră?

    Laptele de capră, la fel ca cel de vacă, are culoarea albă. Culoarea se datorează conţinutului său foarte scăzut de beta-caroten. În forma sa pură are un gust uşor sărat (datorită conţinutului relativ ridicat de clorură). Dacă nu este consumat proapăt, o să observaţi că după un timp de la depozitare, are un miros caracteristic, “de capră“. Sursa mirosului o constituie acizii graşi volatili insolubili în apă, care sunt la rândul lor afectaţi de enzimele şi bacteriile conţinute.

    Compoziţia laptelui de capră este asemenătoare cu cea a laptelui de vacă. Asemănătoare sunt numărul total de proteine şi anumiţi aminoacizi, în special aceia pe care organismul uman nu îi poate produce şi pe care trebuie să-i procure din alimentaţie.

    Laptele de capră conţine o mare cantitate de taurină, extrem de importantă pentru sistemul nervos, dar şi cantităţi mari de aminoacizi sulfuraţi, necesari pentru funcţionarea corespunzătoare a metabolismului.

    Principala proteină din laptele de capră, la fel ca şi în cazul laptelui de vacă, este cazeina, cu o valoare nutritivă asemănătoare cu proteina din carne. Dar cazeina din laptele de capră este prezentă în cantităţi mai mici şi are, de asemenea, molecule mai mici, care sunt digerate mai rapid în tractul gastro-intestinal. De asemenea grăsimea din laptele de capră se digeră mai repede. În laptele de capră găsim, de asemenea, lactoză, care normalizează activitatea florei intestinale şi îmbunătăţeşte absorbţia de calciu, magneziu şi fosfor.

    Deoarece capră mănâncă mai multe specii de plante decât vaca, laptele de capră conţine mai mult calciu, fosfor, potasiu şi clor, dar şi anumite oligoelemente incluzând cupru, fier, mangan şi seleniu. În acest tip de lapte găsim şi unele vitamine, în special D, PP, C, A şi B1. Spre deosebire de laptele de vacă, cel de capră conţine cantităţi mai mici din vitaminele B6, B12 şi acid folic.

    Lapte de capră pentru sugari? În nici într-un caz!

    Pe internet găsiţi de multe ori sfaturi conform cărora puteţi să-i daţi copilului încă de la naştere lapte de capră. Unul dintre argumente este că laptele de capră, la fel ca şi laptele matern, este secretat de glandele apocrine. Astfel că acesta conţine mai multe ingrediente bioactive decât laptele de vacă. Dar acest lucru nu este suficient pentru ca laptele de capră să fie considerat o hrană completă şi sănătoasă pentru un copil mic.

    Dr. Alan Greene de la www.parents.com avertizează că laptele de capră, în formă pură, nu se dă copiilor cu vârsta mai mică de 13 luni, deoarece conţine o cantitate de minerale mai mare decât este necesarul unui sugar. Iar acest lucru poate suprasolicita rinichii copilului. De asemenea în compoziţia să se găseşte o cantitate insuficientă din anumite vitamine, inclusiv vitamina B12, care este esenţială în procesul de sinteză a celulelor roşii. Aşadar administrarea exclusivă de lapte de capră creşte riscul de anemie la copil.

    De aceea copiilor le poate fi administrat o formulă de lapte modificat, care să aibă la bază lapte de capră. În procesul de modificare se elimină sărurile minerale în exces şi se îmbogăţeşte cu acele  componente, care nu se găsesc în cantităţi suficiente, inclusiv vitamine importante.

    Cine poate să bea lapte de capră?

    Laptele de capră poate fi consumat de copiii sănătoşi, care nu au alergii, şi care au depăşit vârsta de 1 an. La fel ca în cazul laptelui de vacă, cel mai bine ar fi să vă consultaţi înainte cu medicul pediatru şi să începeţi cu cantităţi mici.

    La Universitatea din Granada, Spania, au fost efectuate cercetări cu privire la efectele laptelui de capră asupra dezvoltării copiilor şi adolescenţilor. Acestea au arătat că cei care au băut un litru de lapte de capră timp de cinci luni, au avut oase mai bine mineralizate, mai multă vitamina A şi mai mult calciu decât copiii care au băut la fel de mult lapte, dar de vacă. De asemenea aceiaşi cercetători au dovedit că laptele de capră este mai bogat în fier decât laptele de vacă, motiv pentru care ar trebui consumat de copiii predispuşi la anemie.

    Atenţie la alergii!

    Pe forumuri de multe ori puteţi găsi informaţii potrivit cărora puteţi să-i daţi copilului să bea lapte de capră, dacă este alergic la proteinele din laptele de vacă. În această chestiune medicii se pronunţă cu fermitate împotrivă. Deşi cazeina din laptele de capră este prezentă în cantităţi mai mici, acesta conţine alte proteine, care pot provoca, de asemenea, alergii. Iar acest lucru se întâmplă la 80% dintre copiii care nu pot tolera laptele de vacă.

    Laptele UHT vs. laptele pasteurizat

    Care este diferența? Termenii lapte UHT și lapte pasteurizat sunt două moduri de prelucrare a laptelui astfel încât să poată fi consumat în siguranță și pentru o perioadă lungă de timp. Iată diferențele dintre cele două tipuri de lapte:

    Procesul de sterilizare

    Pasteurizarea este o metodă de sterilizare a laptelui prin încălzirea acestuia la o temperatură scăzută. Această metodă a fost inventată în 1865 de un francez pe nume Pasteur.

    Laptele pasteurizat se sterilizează prin încălzire la o temperatură de 72-85 grade Celsius timp de 10-15 secunde. Scopul este de a reduce numărul de organisme care pot provoca boli și de a încetini creșterea microbilor din lapte. Chiar și așa, laptele pasteurizat trebuie băut imediat, deoarece nu rezistă mult și trebuie păstrat la frigider pentru a putea fi folosit mult timp.

    Între timp, UHT este o metoda de sterilizare a laptelui prin încălzirea sa la o temperatură foarte ridicată, de 135-145 grade Celsius timp de 2-4 secunde. Procesarea laptelui UHT cu temperaturi ridicate este considerată capabilă să ucidă bacteriile patogene, astfel încât laptele să devină steril. În plus, laptele UHT poate dura mult timp chiar dacă nu este păstrat la frigider.

    Conținutul nutrițional și gustul

    Laptele pasteurizat nu trece printr-un proces de încălzire la temperatură ridicată precum laptele UHT, astfel încât conținutul nutrițional din laptele pasteurizat nu se modifică mult. Acest lucru conferă laptelui pasteurizat o textură mai groasă și un gust autentic față de laptele UHT.

    Între timp, procesul de încălzire la temperatură ridicată determină modificarea conținutului nutrițional din laptele UHT și să aibă un conținut de proteine ​​mai mic decât laptele pasteurizat. În plus, calciul care a fost solubil în lapte se va transforma în calciu insolubil, care este greu de absorbit de către organism după sterilizarea la temperaturi ridicate.

    Cu toate acestea, procesul de încălzire efectuat atât în ​​laptele pasteurizat, cât și în laptele UHT le poate să ducă la pierderea unor vitamine. Ambele tipuri de lapte sunt de obicei fortificare (este procesul de adăugare a micronutrienților sau vitaminelor în alimente).

    Nivelul de sterilizare

    Pasteurizarea NU poate ucide toate microorganismele din lapte, așa că unele bacterii rămân în continuare în lapte, dar de obicei nu tipul de bacterii care provoacă boli periculoase.

    Pentru a preveni multiplicarea bacteriilor, laptele pasteurizat trebuie păstrat la o temperatură scăzută pe tot parcursul procesului, de la colectare și vânzare până la depozitare. Laptele pasteurizat trebuie refrigerat la o temperatură de 2-6 grade Celsius. În comparație cu laptele pasteurizat, laptele UHT este mai steril, deoarece trece prin procesare folosind o temperatură ridicată. În laptele UHT, aproape toate bacteriile din lapte mor, făcând acest lapte steril.

    Depozitarea și consumul

    Laptele UHT este mai durabil decât laptele pasteurizat, deoarece trece printr-un proces de procesare destul de lung. Laptele UHT poate rezita 12 luni în ambalaj și cinci zile după deschiderea ambalajului. De asemenea, laptele UHT nu trebuie păstrat la frigider.

    Laptele pasteurizat nu poate rezista decât 4-5 ore la temperatura camerei, de aceea trebuie refrigerat imediat după aceea. În plus, într-un ambalaj deschis, laptele pasteurizat durează doar trei zile.

    Aceasta este diferența dintre laptele UHT și laptele pasteurizat care trebuie cunoscută. Atât laptele UHT, cât și laptele pasteurizat au avantajele și dezavantajele lor. În ceea ce privește alimentatia, laptele pasteurizat este superior. Totuși, în ceea ce privește nivelul de sterilizare, precum și ușurința depozitării, laptele UHT este superior.

    Până la vârsta de 1 an bebelușii nu trebuie să consume lapte UHT.

    Cât lapte trebuie să bea un copil după 1 an?

    Iată care sunt recomandările specialiștilor:

    • Pediatrii spun că 500 până la 600 ml de produse lactate pe zi sunt suficiente după vârsta de un an, în principal pentru aportul de calciu.
    • Aportul de calciu recomandat în SUA pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani este de 500 mg pe zi (AAP)
    • 240 ml de lapte sau 240 mg de iaurt furnizează aproximativ 300 mg de calciu (Politica AAP)

    Dacă nu primești alte indicații de la medicul copilului tău, limitează aportul de lapte de vacă la cel mult 680 ml pe zi. Nu uita: consumul excesiv de lapte este o cauză comună a anemiei cu deficit de fier la copiii mici.

    AskDrSears.com

    Prea puțin lapte poate însemna lipsă de calciu și grăsimi, în timp ce prea mult lapte ar putea afecta apetitul copilului pentru alte alimente nutritive solide. Prin urmare, este nevoie de un echilibru. Deoarece diferite mărci de lapte oferă niveluri diferite de nutrienți, nu uita să verifici și să compari etichetele.

    Lapte integral sau formulă?

    În timp ce laptele de formulă este adaptat pentru a satisface nevoile nutriționale ale copiilor, există mulți bebeluși și copii mici alăptați exclusiv la sân care nu îi acceptă gustul. Există și mame care nu sunt convinse să-și hrănească copiii cu alimente foarte procesate, motiv pentru care alăptează în primul rând. 

    Nu recomandăm formule de continuare care conțin sirop de porumb. Sunt inutile din punct de vedere nutrițional.  

    AskDrSears.com

    Pe de altă parte, laptele integral este recomandat doar copiilor cu vârsta peste 12 luni. Aceasta înseamnă că sugarii ar trebui să bea lapte matern și/sau lapte de formulă cel puțin până la prima aniversare.

    Deoarece laptele integral nu este îmbogățit cu vitamine și minerale, o preocupare comună este dacă ar oferi suficienți nutrienți pentru un copil mic în creștere. 

    Lapte de vacă, de capră sau de soia?

    Iată cum stau lucrurile pentru fiecare în parte:

    Laptele de capră poate fi mai ușor de digerat și mai puțin alergen decât laptele de vacă. (AskDrSears.com)

    Băuturile alternative de lapte care nu conțin cantități adecvate de proteine ​​și/sau vitamine și minerale pentru copii mici ar trebui să aibă o etichetă de avertizare cu privire la inadecvarea lor pentru această grupă de vârstă.

    Severe Nutritional Deficiencies in Toddlers Resulting From Health Food Milk Alternatives, PEDIATRIE Vol. 107 Nr. 4 Aprilie 2001, p. e46

    Chiar dacă laptele de capră poate avea unele beneficii față de laptele de vacă, este mai puțin frecvent pe piață. Unii copii sunt alergici la soia, așa că mamele au o opțiune în minus când aleg laptele pentru copii mici.

    Organic sau non-organic?

    Laptele organic este o opțiune atractivă, deoarece producătorii evită în mod obișnuit utilizarea de pesticide, hormoni, organisme modificate genetic (OMG) și substanțe chimice dăunătoare în producerea laptelui.

    Inconvenientul este că prețurile lor sunt de 2 până la 3 ori mai mari decât cele ale laptelui integral obișnuit, ceea ce nu s-ar încadra bine în bugetul multor familii.

    Lapte UHT pentru bebeluși sau pasteurizat?

    Te-ai întrebat vreodată de ce tipuri de lapte sunt păstrate la frigider în timp ce altele sunt păstrate la temperatura camerei timp de până la 6 luni? Iată doi termeni utili de știut:

    • Temperatură înaltă de scurtă durată (HTST) sau pasteurizare rapidă: lichidul se mișcă într-un flux controlat și continuu în timp ce este supus la temperaturi de 71,5 °C până la 74 °C, timp de aproximativ 15 până la 30 de secunde.
    • Procesare la Temperatură Ultra Înaltă (UHT) : sterilizarea parțială a alimentelor prin încălzirea lor pentru o perioadă scurtă de timp, aproximativ 1 până la 2 secunde, la o temperatură care depășește 135°C, care este temperatura necesară pentru a ucide sporii din lapte. 

    Laptele pasteurizat obișnuit costă de obicei mai mult decât laptele UHT. Este laptele UHT suficient de bun?

    Aparent, un studiu realizat de Carbonaro (2000) concluzionează că „ digestibilitatea in vitro a proteinelor din laptele tratat UHT a fost semnificativ afectată în comparație cu laptele pasteurizat ”. Mai mult, AlKanhal (2001) a concluzionat că „ această reducere a calității nutriționale ar putea fi semnificativă pentru copiii care sunt dependenți exclusiv de acest tip de lapte în dieta lor. ” (Sursa: Efectul tratamentului termic asupra valorii nutriționale a laptelui, Erin Gillis, 1 septembrie 2005)

    Se pare că laptele pasteurizat obișnuit menține mai multă integritate nutrițională decât laptele UHT.

    Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

    Îți recomandăm și

    Te-ar mai putea interesa