Suplimente alimentare. Au nevoie sau nu copiii de ele?

Andreea Popa
suplimente alimentare flacon
Cum mamele vor tot ce e mai bun pentru copiii lor, apare şi întrebarea: să-i dau sau să nu-i dau suplimente alimentare copilului meu?

Suplimente alimentare – Lumea este în continuare fascinată de vitaminele şi mineralele „la pachet”

Şi, cum mamele vor tot ce e mai bun pentru copiii lor, apare şi întrebarea: să-i dau sau să nu-i dau suplimente alimentare copilului meu?

Mulţi părinţi cred că micuţii au nevoie de vitamine şi minerale sub formă de suplimente alimentare pentru a creşte mari şi voinici. Dar adevărul este că o alimentaţie sănătoasă şi echilibrata este suficientă pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, astfel încât aceste suplimente alimentare nu ar trebui administrate după ureche. În afară de vitamina D, recomandată de la naştere pentru profilaxia rahitismului, alte intervenţii din exterior ar putea să facă mai mult rău decât bine.

Vitaminele ar trebui date la recomandarea medicului

Chiar şi cei mai mofturoşi copii îşi pot asigura necesarul de vitamine şi minerale doar din alimentaţie. Faptul că nu mănâncă mult sau că refuză unele fructe sau legume nu înseamnă neapărat că au şi deficienţe nutriţionale. Acest diagnostic ar trebui pus doar de către medic. Carenţa unei vitamine din organism poate fi detectată cu exactitate în urma unor analize de sânge, însă unele dintre acestea pot fi destul de costisitoare. De exemplu, un test pentru depistarea deficienţei de vitamina A costă circa 150 de lei.

Ce copii ar trebui să primească vitamine

Academia Americană de Pediatrie susţine că, în general, medicii ar trebui să recomande suplimente alimentare doar copiilor peste 4 ani, după o discuţie prealabilă cu părinţii, din care să reiasă ce fel de dietă au cei mici. De exemplu, dacă copilul nu are mese sănătoase regulate, mănâncă mult fast-food şi mâncare semi-preparată sau beau multe sucuri carbogazoase, atunci suplimentele alimentare sunt într-adevăr o opţiune. Însă una de scurtă durată, deoarece părinţii ar trebui să rezolve problema alimentaţiei şi nu să folosească suplimentele alimentare ca o rezolvare-minune a unei diete deficitare.

Suplimentele de vitamine şi minerale pot fi necesare şi în cazul copiilor care suferă de boli cronice, cum ar fi astmul, sau de boli digestive. De asemenea, în cazul în care copilul are o dietă restrictivă din cauza unei afecţiuni, suplimentele pot veni în ajutor.

Suplimente alimentare. Ce-i prea mult strică

Problema este că aceste suplimente alimentare pot deveni toxice dacă sunt luate în cantităţi prea mari, mai ales în cazul vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K). Acestea se depun sub formă de rezerve în organism şi nu se elimină renal, cum o fac cele hidrosolubile. În plus, o supradoză din anumite vitamine sau minerale poate duce la proasta absorbţie a altora, creând astfel un dezechilibru nutriţional.

De aceea, este important să citeşti întotdeauna eticheta sau prospectul produsului, pentru a vedea care este cantitatea recomandată pe zi şi cât la sută din necesarul zilnic de vitamine şi minerale acoperă o doză. În plus, mai ales în cazul suplimentelor alimentare sub formă de jeleuri, e bine să fii atentă şi la cantitatea de zahăr pe care o conţin. S-ar putea să afli că, la fiecare jeleu primit, copilul înghite şi un sfert de linguriţă de  zahăr.

Suplimente alimentare și exemple de efecte adverse în cazul supradozării

Vitamina A, de exemplu, este importantă pentru păstrarea acuităţii vizuale şi în întărirea imunităţii. Totuşi, prea multă vitamina A poate crea dezechilibre importante în organism. Supradozarea se manifestă la început prin dureri de cap, oboseală, buze uscate şi dureri de articulaţii. Iar în cazuri foarte grave, supradozarea de vitamina A duce la fragilizarea oaselor. La adulţi, simptomele dispar în general odată cu stoparea tratamentului, dar la copii consecinţele pot fi permanente.

În cazul fierului, excesul poate duce la dureri de cap, constipaţie şi scăderea în greutate, iar în cazuri mai grave la probleme ale inimii şi ale ficatului (ciroză).

Supradozele de zinc pot cauza vărsături şi slăbirea sistemului imunitar, ajungându-se până la sângerări stomacale.

În plus, tot mai multe studii recente atrag atenţia că, pentru anumite grupuri de populaţie, administrarea de suplimente în general ar putea duce la creşterea riscului de îmbolnăvire, în special de boli de inimă şi cancer.

Suplimente alimentare. Cine a generat isteria multivitaminelor

Povestea din spatele multivitaminelor este legată de chimistul american Linus Pauling, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1954) şi al Premiului Nobel pentru pace (1962). Pauling a pus bazele unui nou domeniu de cercetare – chimia moleculară – şi a contribuit la înţelegerea structurii ADN. Deşi un om de ştiinţă remarcabil, în jurul vîrstei de 65 de ani el a început să ia câte 3.000 mg de vitamina C pe zi (reprezentând de 50 de ori doza zilnică recomandată) iar apoi a publicat o carte despre avantajele consumului excesiv de vitamina C. Vânzările au explodat, în ciuda faptului că mulţi alţi cercetători susţineau că o supradoză de vitamina C nu are niciun efect semnificativ în prevenirea răcelilor şi poate fi chiar periculoasă.

Linus Pauling a mers însă şi mai departe şi a afirmat, peste câţiva ani, că vitamina C, combinată cu supradoze de vitamina A şi E, poate trata inclusiv cancerul, pe lângă alte boli cum ar fi pneumonia, tuberculoza, meningita, astmul, diabetul, insuficienţa renală etc. Deşi nesusţinute de niciun argument ştiinţific, afirmaţiile vehiculate de Linus Pauling au fost mai apoi speculate cu succes de industria suplimentelor alimentare. Iar faptul că multivitaminele şi multiminerale sunt prezentate deseori ca o „scurtătură” către un organism sănătos, fără a avea grija unei alimentaţii echilibrate, contribuie şi astăzi la succesul acestora pe piaţă.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa