Sau cum să-ti pregătești cămara cu siropuri naturale și sănătoase, pentru sezonul rece
Dacă și tu ești în toiul pregătirilor de toamna, dacă fierbi zacuști, dulcețuri și dacă murăturile stau deja pe rafturi, îți mai dăm o idee pentru sezonul rece: siropurile naturale și sănătoase care întăresc imunitatea și îi îmbunează și pe cei mai aprigi copii. Pentru că, așa cum știm bine, copiii iubesc siropurile, iar dacă sunt și făcute din ingrediente 100% naturale, presate la rece, fără zahăr, și sunt recomandate de medicii pediatri, atunci ai tras lozul câștigător.
„Copil fericit, părinte fericit”
Așa zice o zicală din bătrâni, și cam asta am experimentat și eu cu băiețelul meu de 2 ani și jumătate care la vederea unui suc, de orice fel, sare în sus de bucurie (la propriu).
Dar să încep cu începutul: acum o lună am primit 6 sticle cu siropuri naturale, din diferite fructe și miere. Și atât! Adică fără apă. Exact, asta am zis și eu ridicând o sprânceană a mirare contrariată. Adică, cum fără apă, când eu, atunci când îi fac copilului suc de fructe, îl mai lungesc cu apă, și desigur miere? Ceva nu suna în regulă în mintea-mi de mamă zăpăcită, însă, dacă siropul conținea doar atât, și era 100% natural, fără alți aditivi, conservanți și alte bazaconii des întâlnite în orice produs pentru copii, mi-am zis că e de bine. Numai că, cu cele 6 sticle de sirop, n-am prea avut zile liniștite, deoarece imediat cum cel mic a pus ochii pe ele, cum a început circul: vreaaaaaaaaauuuuu suuuc! Iar acest refren mi-a tot susurat în urechi cât era ziua de lungă, până fix în momentul culcării.
La trezire: „Mamaaa, pot să beau suc”? La desene: „Mama, aș bea niște suc!” La masa de prânz: „Unde-i paharul meu de suc, de ce nu e pe masă, și de ce nu e plin? Vreau suc acuuum!”
Iar seara? Seara nu mai era chip de lapte, nu, el bea suc, cel puțin un pahar. Bine măcar că siropurile sunt fără zahăr, că altfel nu l-aș fi lăsat să se desfete chiar așa fără noimă și limite.
Totul a început cu o sticlă de sirop de cătină!
Prima sticlă dată pe gât, și nu exagerez, a fost cea de sirop de cătina. Nu zic, și mie îmi place cătina, și da, poate e vina mea că l-am obișnuit de iarna trecută cu sucul de la cătină presată de mine în miere și pusă apoi în ceaiul de dimineața, dar parcă să termine o sticlă de sirop natural în numai trei zile?
E drept, și-a băgat și soțul nasul, că era cam răcit, și nu găsea vitamina C prin casă, și uite așa s-a dus prima sticlă de sirop de 230 ml.
