La sfârșitul clasei a V-a, doamna dirigintă ne-a anunțat că trebuie să le deschidem copiilor un cont bancar cu card atașat pentru a putea primi bursa de merit. Mă gândeam atunci că cel mai bine ar fi fost ca banii să intre pe cardul părinților. Până la urmă, este prea mic copilul la 12 ani să aibă un card. După mai bine de un an mi-am dat seama că tare m-am înșelat.
Imediat ce am primit vestea că trebuie să îi deschid copilei un cont bancar am căutat o bancă unde să pot face acest lucru. Nu mică mi-a fost uimirea să văd că există bănci care au oferte de acest fel pentru micuți de doar 6 ani. Deja era clar pentru mine că sunt depășită de situație.
Cum i-am deschis copilului un cont bancar cu card atașat?
Am mers cu fiică-mea la una dintre sucursalele băncii alese să deschidem contul. Nu am avut nevoie decât de cartea mea de identitate și de certificatul ei de naștere și în mai puțin de 30 de minute aveam contul deschis. A durat atât pentru că doamna de la ghișeu a ținut să o felicite pentru bursă și să îi explice pe îndelete ce poate și, mai ales, ce nu poate face cu cardul.
După câteva zile, a venit acasă și cardul. Ne-am instalat amândouă pe telefon aplicația de mobile banking și i-am virat în cont o sumă de bani ca să nu stea copilul cu contul gol în așteptarea bursei. Primul ei impuls a fost să se ducă la orice magazin să cumpere ceva, orice, doar să folosească noul ei card. Doar că i-am tăiat un pic din elan când am hotărât să discutăm puțin despre ce presupune această nouă etapă din viața ei.
Ce să îi spui copilului înainte să îi dai cardul?
În primul rând am stabilit niște reguli, pentru ca siguranța financiară să fie însoțită și de una fizică:
- Nu povestește pe unde apucă despre faptul că are un card
- Nu ține cardul la vedere
- Nu spune nimănui câți bani are pe card
- Nu spune nimănui codul PIN și nici cel CVV (cel scris pe spate destinat cumpărăturilor online)
- Pune în cont toți banii pe care îi primește, iar eu transfer acolo alocația.
Acestea fiind stabilite, a mers la ea în cameră să mediteze. A scos toți banii din pușculiță și a hotărât să mergem la bancă să îi punem în cont. A fost simplu. În câteva minute avea deja o sumă frumușică pe cardul ei și nici nu intrase bursa. Eu i-am transferat banii din alocație pe care îi țineam într-un cont de economii pe numele meu și deja copilul era mai bogat decât noi. Atunci am deschis un nou subiect: economisirea.
Cum a ajutat-o cardul să economisească?
Am întrebat-o dacă nu crede că ar fi bine să își păstreze în contul principal o sumă pe care să o folosească pentru cheltuielile curente, iar restul de bani să îi mute într-un cont de economii pentru cheltuieli mai mari. Își dorea foarte mult un telefon mai performant, iar ceea ce avea ea în cont o aducea destul de aproape de visul ei. A fost de acord. Am lăsat-o să intre în aplicația de pe telefonul ei și a făcut ea singură tranzacția.
Din aplicația mea am mai pus niște reguli. Am stabilit de comun acord o limită zilnică de cheltuit și o limită pentru fiecare tranzacție în parte. A fost o decizie care nu a ținut neapărat de faptul că s-ar arunca la cumpărături scumpe, ci și pentru ca, în cazul pierderii sau furtului cardului, să avem pagube cât mai mici. A fost de acord, mai ales că de cele mai multe ori ieșim afară împreună și plătesc eu.
Prima dată când a avut nevoie de card
Prima ocazie de a folosi cardul a fost în tabără. Pentru că de pe cardul pentru copii nu poate scoate bani de la bancomat, a primit de la noi o sumă de bani cash, urmând ca pentru alte cumpărături să folosească cardul. Eu, de acasă, am putut vedea tot ce face.
Din când în când, îmi apărea câte o notificare de la aplicația mobile a cardului: ba de la un magazin de suveniruri, ba de la un magazin mai mic, ba de la un muzeu. Într-una din zile m-a rugat să îi măresc limita de cumpărături pentru că vrea să îi cumpere fratelui ei o amintire și costă mai mult decât are ea voie să cheltuie. Am fost de acord.
După ce a făcut achiziția am pus iarăși limita mică. Evident că așa a rămas cu contul atașat cardului aproape gol. Banii cash probabil că se transformaseră în înghețată de ceva vreme, așa că am primit iar telefon să facem un transfer rapid.
- CITEȘTE ȘI: Cum îl înveți pe copil valoarea banilor. Exemple din viața de zi cu zi despre alfabetizarea financiară
A fost o ocazie bună să află că atunci când banii de pe card se termină trebuie să aștepți ziua de salariu pentru a avea alții. Cum data pe care am agreat-o să îi virăm suma de bani pe care i-o dăm lunar ca bani de buzunar era cam departe, la fel ca și cea în care se virează alocația de stat, domnișoara a fost nevoită să se mulțumească cu deserturile incluse în meniul din tabără. Mi-a spus că au fost delicioase, până la urmă.
Ziua în care a aflat că banii se pot termina
La întoarcere acasă, când ne-a explicat pe ce a cheltuit banii ne-a și mărturisit că a cam sărit calul și că unele lucruri i se par acum cam inutile. Fratele ei s-a bucurat totuși de cadou, așa că pe acesta nu l-a regretat.
La următoarea ieșire în parc cu colegii, cu apă și gustări de acasă în rucsac, pentru că bugetul alocat era deja terminat din tabără, a mai învățat o lecție. A primit notificare că i-au fost virați banii din bursa de merit. Cu o lună întârziere față de termenul promis, dar erau la ea în cont. Așa a putut merge la prăjitură cu prietenii.
Lecția învățată a fost că dacă îți pui ouăle în mai multe coșuri ai șanse să nu ai probleme financiare prea mari. Cu cât ai bani din mai multe surse cu atât mai bine. Doar că, imediat ce a ajuns acasă, a transferat aproape toți banii din bursă în contul de economii, ca să nu mai aibă tentația de a-și cumpăra tot felul de lucruri inutile.
Nu doar ea a învățat o grămadă de lecții, ci și noi. Mai bine îi lăsăm pe copii să greșească acum sub supravegherea noastră, pentru ca mai târziu să facă lucrurile cum trebuie.
