Pentru următoarea generație, educația financiară și modul în care trebuie să se raporteze la bani sunt esențiale pentru o perspectivă corectă asupra lumii și a vieții. Faptul că mulți părinți încă evită discuțiile despre bani cu copiii, considerând că acesta este un subiect tabu sau prea complicat, va face ca acestora să le fie dificil să devină independenți financiar la vârsta potrivită.
În cazul copiilor de vârstă școlară, educația financiară – care, însușită, conduce la inteligența financiară – are la bază includerea ei în discuțiile despre bugetul familiei și acordarea unul buget propriu pe care să îl gestioneze. De asemenea, discuțiile despre economisirea banilor și evitarea cheltuielilor impulsive sunt importante și necesare.
Evitarea afirmațiilor negative despre bani („Banii sunt ochiul dracului”, „Banii nu sunt niciodată destui”) precum și oferirea de ocazii de a lua decizii financiare („Alege dacă îți cumperi trotinetă sau mai strângi bani și îți iei un hoverboard”) sunt aspecte care susțin un comportament financiar sănătos. Adevărul este că educația financiară nu este despre a face lucrurile perfect, ci despre a le face puțin mai bine. Pentru că alegeri mai bune poate face oricine, indiferent de nivelul veniturilor.
Educație financiară se poate face la orice materie
După mulți ani în care educația financiară a lipsit și din școli, lucrurile au început să se schimbe cât de cât sub acest aspect. Faptul că la clasa a VIII-a există materia Educație socială, iar la clasa a X-a Educație antreprenorială este benefică, dar nu de ajuns. Există totuși modalități prin care profesorii care predau orice altă materie, de la Matematică la Geografie și Biologie, pot introduce noțiuni foarte simple de educație financiară în contextul de învățare existent.
„De exemplu, la Literatură, când se predă «Mara» de Ioan Slavici, se poate vorbi cu elevii despre cum își calculează o familie bugetul personal. La ora de Geografie, se poate vorbi despre organizarea unei excursii cu clasa, cu costuri și calcularea bugetului, iar la cea de Istorie se poate face un exercițiu de imaginație calculând bugetul Curții Regelui-Soare”, a arătat Claudia Oprescu, coordonator al programului „Școala de bani”, în cadrul conferinței „Pregătiți pentru viață. Cum aducem educația financiară la toate orele?”, organizată de Totul Despre Mame și BCR.
Târgurile, un exercițiu de abilități antreprenoriale
O altă modalitate prin care școala poate oferi elevilor noțiuni de educație financiară și chiar posibilitatea de a pune în practică acele cunoștințe deja acumulate o reprezintă organizarea de târguri. În cadrul unor astfel de evenimente (la care participă și cadrele didactice, dar și părinții) elevii vând diverse obiecte, reușesc să strângă bani și decid ce fac cu acești bani, fie că organizează o excursie cu clasa, ori îi donează unei cauze sociale.
Târgurile sunt și un prilej excelent de a testa și dezvolta abilitățile antreprenoriale ale unui elev. „Am făcut târguri cu vânzare la școală și erau standuri care mergeau brici și standuri care stăteau pe loc, spune Christian Comșa, fondatorul Asociației Școlilor Particulare din România. Cei care vindeau hot dog evident că mergeau mai bine decât cei care vindeau cărți.
Antreprenoriatul nu e doar ideea. Este și cum aplici ideea respectivă după aceea, ce riscuri îți asumi și cum gestionezi resurse și ai o componentă de marketing. Cel mai bun stand este al elevilor care nu stau la stand, a celor care se duc după oameni și îi agasează cu produsele lor până își vând produsele. Copiii care stau în spatele standului, chiar dacă au o creație sau o idee foarte bună, riscă să rămână fără clienți, aceștia terminându-și banii până ajung la ei. Copiilor trebuie să le dăm acel push necesar ca să nu renunțe.”
Luarea deciziilor și asumarea riscurilor au și ele un preț
Pentru elevi, este important să înțeleagă nu doar cum să gestioneze banii, ci și cum să ia decizii importante după ce analizează toate riscurile la care se supun. În acest scop, Daniel Burlacu, director al Liceului Tehnologic Profesor Ilie Gavrilă din satul Cioranii de Jos (jud. Prahova), care este profesor de matematică, pentru a recapitula un anumit capitol din manual, a inventat pentru elevii săi un joc. „Am venit cu mai multe seturi de întrebări, pe categorii de preț.
Ca să fie mai atractiv pentru ei jucam în euro – 10, 25, 50 de euro – și trebuiau să parcurgă niște nivele, ca la orice joc pe calculator. I-am dus într-o zonă confortabilă lor, așa încât atunci când câștigau 10 euro puteau cumpăra întrebare de la mine, iar dacă răspundeau corect primeau dublul sumei. Dacă nu, pierdeau banii. Și atunci era vorba despre o decizie pe care o luau. Se sfătuiau cu echipa dacă trec la nivelul următor, dacă se simt capabil, dacă mai rămân un pic pe loc ca să mai acumuleze bani.
Și atunci a fost un joc interactiv, am recapitulat și niște formule foarte importante in matematică, dar cred că ei au învățat să ia decizii și să interacționeze. Că în viață, de fapt, nu vor rămâne neapărat cu formulele de la matematică, ci cu interacțiunea dintre ei, cu faptul că își asumă riscuri și că iau deciziile potrivite.”
Gestionarea banilor se învață cel mai bine în piață
Discuția despre bani, nefiind integrată în curriculum la noi în țară, cu excepția a ceea ce se studiază la ora de Economie și la cea de Educație antreprenorială, se dovedește că este necesar să fie suplimentată în școli. Și nu e vorba doar de aspectul teoretic al educației financiare, ci și de cel practic. Iar târgurile nu sunt singura opțiune pentru exersarea activităților antreprenoriale.
Alina Dumitrache, fondatorul și directorul Liceului Româno-Finlandez, spune că, pe lângă pregătirea profesorilor pentru a putea integra în predare și tema banilor, îi provoacă pe copii să gestioneze mici bugete, inclusiv când își cumpără gustări de la magazinul de lângă școală. „De foarte multe ori, o să îi găsiți pe elevii noștri la magazinul din colț – uneori spre disperarea persoanelor de acolo -, învățând să gestioneze banii practic, acolo unde este locul lor, si anume în piață.”
Articol susținut de BCR și Asociația Școlilor Private
