În ziua de azi, cumpărăturile sunt la un click distanță, iar tentațiile sunt peste tot: de la reclamele online și ofertele din magazine, până la presiunile din social media. Pe lângă momentele de bucurie aduse de o achiziție nouă, există un risc real: cumpărăturile compulsive. Acestea pot deveni o problemă serioasă atât pentru părinți, cât și pentru copii, iar în unele cazuri, pot afecta nu doar bugetul familiei ci si linistea si armonia ei.
A cumpăra compulsiv este a avea o dorință puternică, incontrolabilă, de a face noi achiziții chiar dacă ele nu sunt necesare sau bugetul nu le permite. Acest comportament este de fapt o modalitate prin care oamenii fac față stresului sau emoțiilor intense, tristeții și anxietății, emoții pe care nu le pot controla eficient.
Plăcerea de moment, dezechilibru pe termen lung
Încadrat în categoria dependențelor (identic celor de tutun sau alcool, de exemplu), shoppingul compulsiv aduce pe termen scurt starea de bine căutată. Pe termen lung, însă, acest comportament duce la dificultăți majore, financiare, emoționale și educaționale. Satisfacția obținută din cumpărături este temporară și, odată ce aceasta dispare, își fac loc sentimente de vinovăție, anxietate și rușine. Cumpărăturile necontrolate duc la cheltuieli mari și la datorii, afectând bugetul familiei și, în plus, dau copiilor un exemplu nesănătos, care îi va învăța să-și controleze emoțiile prin achiziții, în loc să-și dezvolte mecanisme sănătoase de coping.
Cumpărăturile compulsive sunt un comportament care nu apare brusc, ci se dezvoltă subtil. Începe cu achiziții mici, care nu par să fie o problemă. Dimpotrivă, îmbunătățesc starea de spirit dupa o zi proastă la serviciu sau la școală, o ceartă cu un prieten sau coleg ori pur și simplu ele sunt alternativa momentelor de plictiseală. Apoi, constatând că aceste cumpărături te ajută să faci față stresului și emoțiilor negative și îți oferă alinare, te refugiezi tot mai des în ele. Astfel, ceea ce a fost o excepție, devine o adicție.
„Recent, cumpărăturile compulsive au fost considerate o dependență comportamentală, majoritatea experților considerând că este o tulburare comportamentală independentă, cu debut la sfârșitul adolescenței, spre vârsta de 20 de ani. Nu există tratamente standard, dar terapia de grup cognitiv-comportamentală pare să ofere rezultate promițătoare”, a afirmat Donald W. Black, psihiatru și cercetător la Universitatea din Iowa într-un articol publicat de Science Direct.
Cumpărăturile impulsive: când dorința învinge rațiunea
Exista și o serie de „simptome” care o trădează. În primul rând, în fața unei emoții negative, alegi să faci shopping în loc să te confrunți cu ea. Apoi, te surprinzi gândindu-te constant la ce ai mai putea cumpăra, acest lucru devenind o preocupare adesea zilnică.
Un alt semn clar al dependenței este acela că, în general, cumperi lucruri de care nu ai nevoie, adesea lucruri inutile, pe care nici măcar nu le folosești. Singurul motiv pentru care sunt achiziționate este dorința de a simți o satisfacție imediată. Mai gravă este persistența acestui comportament. În ciuda faptului că persoana conștientizează că nu este unul sănătos, că se simte vinovată și are regrete și că afectează bugetul familiei, impulsul de a continua să cumpere este mai puternic și învinge de fiecare dată. Comportament, de altfel, specific adicțiilor.
Teoriile neurobiologice cu privire la această dependență s-au concentrat pe modul în care sunt perturbați neurotransmițătorii în cazul persoanelor afectate, indicând niveluri foarte ridicate de serotonină și dopamină. Oamenii de știință au observat asemănări între shoppingul compulsiv și tulburarea obsesiv-compulsivă, ceea ce a făcut ca această dependență comportamentală, caracterizată de un impuls reactiv, să fie grupată alături de cleptomanie și piromanie.
Ai uitat ce ai achiziționat și cât ai cheltuit? Poate fi un semnal de alarmă
Pe măsură ce comportamentul compulsiv se dezvoltă, persoana va cumpăra din ce în ce mai mult, în mod constant, semn că și-a pierdut controlul. Mulți mărturisesc că uneori nici nu-și pot aminti cu exactitate ce anume au cumpărat și nici cât au cheltuit. Acest fapt dovedește că o fac mecanic, confirmând pierderea controlului asupra cumpărăturilor.
Tot semnal de alarmă este și că, în urma cumpărăturilor compulsive, persoana se va simți rușinată de ceea ce a cumpărat, de cât de des face acest lucru sau de cât de mult a cheltuit, și are tendința de a-și ascunde achizițiile de familie, de cei apropiați. Este dovada că recunoaște că are un comportament problematic, însă nu îl poate gestiona.
Cumpărăturile compulsive – o lecție involuntară pentru cei mici
Chiar dacă începe cu achiziții mici, shoppingul compulsiv este periculos din cauza frecvenței, care crește permanent. Dorința de a simți acea satisfacție, acea stare de bine de după cumpărături, costă. Gestionarea bugetului devine o treabă din ce în ce mai complicată, iar stabilitatea financiară a familiei este puternic afectată. În unele cazuri, pentru a-și hrăni dependența, persoana sacrifică ale domenii ale vieții sau chiar ajunge să împrumute bani și astfel să acumuleze datorii. Dincolo de faptul că acest comportament, manifestat de părinte, este un exemplu catastrofal pentru copil, el duce și la tensiuni în familie. Cumpărăturile compulsive nu afectează doar contul bancar, ci și stabilitatea familiei și sănătatea emoțională a membrilor ei.
BCR a inițiat campania ”Cea mai importantă conversație E ȘI despre bani” pentru a le aminti părinților că discuțiile despre finanțe nu trebuie să fie un tabu în familie. Banii nu sunt doar pentru oameni mari și contabili, ci și pentru părinți și copiii care vor să înțeleagă cum funcționează lumea din jur. Dacă discutăm cu cei mici despre orice, de la nașterea stelelor până la ce e Fortnite, poate că e momentul să introducem și noțiuni de educație financiară – dar fără să pară o lecție plictisitoare.
Cum putem preveni cumpărăturile compulsive în familie
Sfaturi pentru părinți:
- Împreună cu partenerul/partenera, stabiliți un buget lunar al familiei și setați o limită pentru cheltuielile neprevăzute.
- Explicați copiilor importanța banilor și cum aceștia sunt limitați, dar nu în termeni de lipsă sau frică, ci în termeni de prioritizare și responsabilitate.
- Fiți un model pozitiv, arătând copiilor că momentele de stres sau tristețe pot fi gestionate altfel decât prin cumpărături. Activitățile în aer liber, hobby-urile și socializarea sunt exemple excelente.
Sfaturi pentru copii:
- Întrebați-vă dacă aveți cu adevărat nevoie de acel lucru.
- În loc să cumpărați conduși de impulsul de moment, mai bine treceți lucrurile pe o listă de dorințe și lăsați timpul să treacă. Dacă peste câteva zile tot vă mai doriți acel lucru, atunci poate merită să îl cumpărați.
- Dacă aveți o zi proastă sau sunteți supărați, cumpărăturile nu vor rezolva problema pe care o aveți. Vorbiți cu părinții, încercați să le spuneți ce simțiți, fiindca ei sunt acolo ca să vă asculte și ajute.
Transformați fiecare achiziție într-o decizie financiară inteligentă, alegând cumpărăturile care contează cu adevărat! SPOR!
