De la naștere și până la externarea din spital, nou-născutul are nevoie de îngrijiri atente pentru a se bucura de cea mai bună dezvoltare. Medicii neonatologi, dar și mamele au un rol esențial în adaptarea lui la viața extrauterină. Ce se întâmplă cu bebelușul după naștere, pas cu pas, ce analize și ce vaccinuri primește în maternitate aflăm în continuare de la medicul neonatolog Sorin Andreica, șeful secției de neonatologie de la Maternitatea din cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj-Napoca.
Încă din primele clipe de viață, bebelușul trebuie să facă față provocărilor pe care i le aduce viața extrauterină: să respire singur, să înghită și să se hrănească singur. Pe lângă toate acestea, neonatologul – medicul care se îngrijește de sănătatea nou-născutului de când vine pe lume – îl supune unor proceduri, teste și analize pentru a se asigura că micuțul are o adaptare bună la noul mediu.
Viitoarele mame se întreabă întotdeauna ce se întâmplă cu bebelușul lor imediat după naștere și în cele câteva zile petrecute în spital. În tot acest interval, el este îngrijit atent de o echipa de medici neonatologi și asistente medicale bine pregătiți, astfel încât să-i ofere copilului cel mai bun start.
Prima întâlnire cu neonatologul: ideal, înainte de naștere
Dincolo de testele și procedurile obligatorii care fac parte din protocolul de îngrijire neonatală, fiecare maternitate are propria sa politică în privința planului de naștere și de îngrijire a nou-născutului. O întâlnire cu neonatologul înainte de naștere le oferă viitorilor părinți toate informațiile despre ce se va întâmpla cu bebelușul din momentul în care vine pe lume și până la externarea din spital.
„Firesc ar fi să avem un prim contact cu părinții înainte de venirea pe lume a bebelușului, pentru ca noi, neonatologii, să ne primim informațiile despre starea de sănătate a fătului și să ne putem pregăti din timp în caz că ar putea să apară probleme după naștere. De asemenea, dorim să știm cum ar vrea familia să fie îngrijit nou-născutul la sala de nașteri și, ulterior, în spital. Sunt mulți părinți care nu doresc să folosim formulă de lapte, iar unii nu doresc să le fie vaccinat copilul. În clinica noastră, avem o consultație prenatală planificată la 36 de săptămâni în care discutăm toate aceste aspecte. Totodată, părinții se întâlnesc și cu medicul anestezist – dacă acesta trebuie să asiste la naștere – și pot afla alte câteva informații utile”, spune dr. Sorin Andreica, medic primar neonatolog și șeful secției de neonatologie de la Spitalul Regina Maria din Cluj-Napoca.
„La consultația prenatală de la 36 de săptămâni, trecem în revistă împreună cu părinții pașii pe care îi urmăm pe parcursul internării. Le explicăm ce se va întâmpla cu bebelușul lor la sala de nașteri și, ulterior, în secția de neonatologie. În acest fel, mamele primesc un minimum de informații astfel încât să știe cum va fi îngrijit nou-născutul”.
Dr. Sorin Andreica, medic primar neonatolog și șeful secției de neonatologie a Maternității din cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj-Napoca
„Ora magică”: de ce este atât de importantă
O practică tot mai populară la naștere, așa-numita oră magică, ar trebui și ea planificată împreună cu neonatologul înainte de naștere. „Ora magică” se referă la prima oră din viața nou-născutului, când este așezat pe pieptul mamei, în contact direct cu pielea (skin to skin), pentru aproximativ o oră. Acest gest ajută bebelușul să se adapteze mai ușor la viața extrauterină, dar, totodată, ajută și la recuperarea mai rapidă a mamei, la stimularea lactației și, poate cel mai important, la crearea unei legături mai profunde între cei doi.
„«Ora magică» este o regulă în maternitatea noastră. O practicăm la toate nașterile naturale, acolo unde este posibil, și contactul piele la piele chiar durează o oră. Eu sunt foarte încântat de ea și mă bucur că mamele vor să o practice. Dacă sunt gravide care nu știu despre «ora magică», le explicăm beneficiile la întâlnirea pe care o avem înainte de naștere”, susține medicul Sorin Andreica.
Când totul decurge bine, imediat după naștere, copilul cu cordonul ombilical conectat încă la placentă este pus pe pieptul mamei. Sunt însă și situații excepționale în care această „oră magică” nu poate avea loc, când fie bebelușul, fie mama nu se simt bine.
„Dacă vedem că nou-născutul are o culoare vineție, este mai prudent să-l punem pe masa radiantă și să-l încălzim puțin, eventual să-i administrăm oxigen dacă rămâne tot așa și abia apoi să ne întoarcem cu el la mamă. Dacă nou-născutul nu respiră sau respirația este ineficientă, trebuie să-l ducem pe masa de resuscitare și să-l ajutăm să respire eficient. Dacă aceasta are loc ușor, doar printr-o stimulare tactilă sau printr-o ventilare scurtă, el s-ar putea întoarce pe pieptul mamei. Dacă revenirea este mai lentă și suspectăm o suferință mai severă, este de preferat să-l ducem pe secție și să-i monitorizăm acolo funcțiile vitale. Îngrijirea piele la piele se poate face din momentul în care copilul ajunge în salonul mamei”, explică dr. Andreica.
Din păcate, impresia generală este că „ora magică” ar trebui să se întâmple strict imediat după naștere. Dacă acest contact piele la piele nu a fost posibil, nu înseamnă că s-a pierdut ocazia, ci doar că s-a amânat. Amânăm acest tip de îngrijire pentru siguranța medicală a copilului și nu trebuie să fie o dramă.
Dr. Sorin Andreica, medic primar neonatolog și șeful secției de neonatologie a Maternității din cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj-Napoca
„Ora magică” la nașterile prin cezariană
La nașterile prin cezariană, mediul este mai puțin prietenos pentru a pune în practică acest contact piele la piele între mamă și bebelușul ei. „Vorbim de un bloc operator cu mulți medici și câmpuri sterile, dar un contact se poate face timp de 10-15 minute sau chiar de o jumătate de oră dacă mama se simte bine cu copilul în poziția respectivă. Este un prim contact care merită făcut chiar și așa. Din păcate, nu avem posibilitatea să continuăm «ora magică». Este o perioadă în care mama nu-și simte încă bine corpul propriu, poate să aibă frisoane și este bine ca ea să se stabilizeze puțin. Când se echilibrează, se poate face contactul piele la piele când ajunge în salon. Sunt spitale în care mamele stau la terapie intensivă 24 sau chiar 48 de ore și mama se întâlnește cu bebelușul doar episodic, la orele de masă, dar și spitale, ca al nostru, unde rămân doar 8 ore în terapie intensivă”, spune medicul neonatolog.
9 din 10 mame se pot bucura de contactul piele la piele cu bebelușul lor imediat după ce l-au adus pe lume, indiferent dacă au născut natural sau prin cezariană. În mai puțin de 10% dintre nașteri este nevoie de intervenția neonatologului.
Prima brățară, primul vaccin
După ce mama și copilul au parte de momentul de apropiere în sala de nașteri, el primește o brățară de identificare și este dus apoi în secția de neonatologie, unde va fi măsurat, cântărit și înregistrat. Toate aceste informații se vor regăsi în foaia de observație a nou-născutului, dar și pe noua brățară care i se atașează la mână. Apoi, el primește vaccinul antihepatitic B (HEP-B). Indiferent dacă vorbim despre maternitate publică sau privată, regula generală este ca acest vaccin să fie administrat în primele 24 de ore de la naștere. „Nou-născutul primește vaccinul antihepatitic B chiar dacă are probleme de sănătate și ajunge în terapie intensivă. El este amânat doar în situația în care are o suferință gravă”, precizează dr. Sorin Andreica.
În primele ore de la naștere, bebelușul primește și vitamina K, foarte importantă pentru coagularea sângelui. Toți nou-născuții primesc această vitamină pe cale injectabilă, fiindcă ei au în mod fiziologic un nivel scăzut în organism. Durează până la o săptămână până când organismul lor poate produce suficientă vitamina K. Deficitul poate duce la o suferință gravă numită boala hemoragică a nou-născutului. La fel ca în cazul vaccinului antihepatitic B, administrarea ei este amânată doar în situații excepționale.
Când ajunge nou-născutul în salonul mamei
A doua întâlnire cu bebelușul este un moment mult așteptat de mame. Așteptarea este de scurtă durată în cazul nașterilor naturale, atâta vreme cât mama și copilul au o stare buna de sanatate. La doar două ore de la nașterea naturală, proaspetele mame sunt duse în salon și tot atunci poate fi adus și bebelușul dacă mama se simte suficient de bine pentru a-l îngriji.
„Noi le încurajăm pe mame să îngrijească nou-născutul cât mai mult în salonul lor. Știm că după o naștere este greu, se simt obosite și pot să aibă alte inconveniente, dar, cu toate acestea, cred că îngrijirea cea mai potrivită este a mamei. Dacă sunt motive medicale, nu este o problemă să rămână copilul în secția de neonatologie. Înainte de pandemie, când veneau și tații în spital, îi încurajam foarte mult să-și ia copiii în brațe. Ei aveau atunci și posibilitatea să fie alături de mame în sala de nașteri, să facă ei îngrijirea piele la piele. Este și spre binele părinților, și al bebelușilor să stea cât mai mult împreună”, recomandă medicul neonatolog.
Nașterea prin cezariană amână momentul revederii nou-născutului. În unele spitale, șederea mamei la terapie intensivă poate dura până la 48 de ore, timp în care își poate vedea copilul doar pentru alăptare. Ei vor putea sta mai mult împreună abia după ce mama ajunge în salonul său, dar numai dacă este suficient refăcută în urma intervenției chirurgicale.
„Pentru o mamă care a născut prin cezariană, greul abia de acum începe. Ea are dureri la nivelul plăgii și mișcările îi sunt mult limitate. În condițiile în care starea ei fizică nu este bună, va fi mai greu să îngrijească și bebelușul. Este nevoie de 24-48 de ore să se recupereze fizic suficient de mult încât să se poată implica așa cum ar trebui în îngrijirea lui. Ar fi bine să cunoască lucrul acesta gravidele care au uneori posibilitatea să aleagă între a naște natural sau prin cezariană”, spune dr. Andreica.
Bebelușii stau lângă mame atât cât acestea consideră că pot să se ocupe de ei și pot fi duși în secția de neonatologie dacă au nevoie de mai mult timp pentru recuperare.
Alte vaccinuri, teste și analize până la externare
În următoarele zile petrecute în spital, în număr de două sau trei în funcție de cum a decurs nașterea, nou-născutul primește un al doilea vaccin, împotriva tuberculozei (BCG). Regula generală este ca el să fie administrat în zilele 2-7 de la naștere. Următoarea imunizare va avea loc la 2 luni, în cabinetul medicului de familie.
„Între 24 și 48 de ore de la naștere, noi facem tuturor copiilor și un screening pentru malformații cardiace critice cu un pulsoximetru – este o manșetă care se pune pe mâna dreaptă, iar apoi la unul dintre picioare, nimic invaziv pentru bebeluș. El vine să completeze examinarea clinică, iar la anumite valori pe care le considerăm alarmante, solicităm o ecografie cardiacă pentru un diagnostic. Un standard în multe țări, acest screening crește cu aproximativ 10-15% eficiența identificării malformațiilor cardiace. Nu este mult, dar contează, fiindcă aceste malformații nu pot fi identificate ușor”, potrivit medicului neonatolog Sorin Andreica.
Aproape de momentul externării, tuturor bebelușilor li se recoltează sânge din călcâi în vederea unui test de screening pentru tulburări metabolice. Printr-un program național de sănătate, sunt verificate gratuit două astfel de tulburări: hipotiroidismul congenital și fenilcetonuria. Contra cost, în clinicile private se poate efectua un screening extins care face posibilă testarea a 40-45 de astfel de tulburări.
Un alt test de screening deosebit de important și, de asemenea, asigurat gratuit printr-un program național de sănătate, este cel auditiv. Depistarea timpurie a unei probleme de auz este foarte importantă pentru buna recuperare a copiilor și pentru integrarea lor.
Screeningurile s-au dovedit a fi utile nou-născuților. De la testarea auditivă, până la cea cu pulsoximetrul și testarea metabolică, toate ajută foarte mult în depistarea precoce a unor suferințe și în intervenția timpurie.
Dr. Sorin Andreica, medic primar neonatolog și șeful secției de neonatologie a Maternității din cadrul Spitalului Regina Maria din Cluj-Napoca
Alte analize și investigații se mai efectuează doar dacă nou-născutul are factori de risc sau simptome care impun necesitatea lor. “Multe mame ne întreabă dacă facem analize de rutină precum hemoleucograma, proteina C reactivă, biochimie, ionogramă sau alte teste de sânge. Dacă suspectăm o infecție sau constatăm că adaptarea la naștere nu a fost tocmai bună, prelevăm probe pentru investigații. Altfel, la un copil sănătos, fără factori de risc și fără manifestări clinice nu recoltăm analize de rutină”, potrivit medicului neonatolog.
În zilele petrecute în maternitate, fiecare mamă beneficiează de atenta îndrumare și supraveghere a neonatologului pentru orice ține de îngrijirea bebelușului. Fiecare pas este urmărit de medic și perioada petrecută în spital este momentul în care mama poate clarifica orice nelămurire, astfel încât să poată pleca acasă cu toate informațiile de care are nevoie. Până la externare, recomandăm fiecărei mame să-și noteze pe o hârtie toate întrebările pe care ar dori să i le adreseze neonatologului cu privire la următoarele vaccinuri și investigații pe care ar trebui să le efectueze copilului, dar și cu privire la îngrijirea bebelușului.
Dacă ți s-a părut interesant acest articol, îți recomandăm să îi cunoști pe neonatologii din Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, accesând ACEASTĂ categorie și să le înțelegi meseria citind și următoarele articole:
- Echipa magică de la naștere. Cine sunt medicii care au grijă de tine și de copilul tău
- Ce întrebări trebuie să puneți neonatologului, primul medic din viața copilului
- Lupta pentru viață a micuțului Ion, care a stat patru luni la Terapie Intensivă Neonatală, la Spitalul Băneasa, și terapia inovatoare care i-a salvat viața
