articol susținut de

Embriolog Dragoș Micu: „Îmi place atât de mult ceea ce fac, iar miza e atât de mare, încât nu contează că trebuie să-mi sacrific timpul liber”

Dr. Micu a știut, încă din timpul facultății, că viitorul lui profesional va implica muncă de laborator. Nu știa însă că se va specializa în embriologie, domeniu care l-a fascinat din prima clipă.

Theodora Fintescu, redactor
Activitatea unui embriolog presupune o responsabilitate uriașă. Pentru cuplurile care luptă cu infertilitatea, obținerea unei sarcini și a unui copil sănătos depind, în mare măsură, de munca de laborator.

    Există cupluri pentru care un copil înseamnă visul suprem, dar greu de realizat. Se luptă ani la rândul cu problemele de infertilitate până reușesc să afle cauza pentru care nu pot obține o sarcină, iar apoi urmează tratamente și proceduri, toate acestea aducând în viața lor un mare consum emoțional. În acest demers, au doi mari dușmani: afecțiunea de care suferă și timpul, care trece în defavoarea lor. Ca să iasă câștigători din această luptă, este esențial să-și găsească aliații cei mai potriviți, adică specialiști care pun umărul pentru a transforma imposibilul în posibil. Dr. Dragoș Micu, embriolog senior, este unul dintre ei.

    Dr. Dragoș Micu lucrează la Regina Maria, în cadrul Centrului de Fertilitate și FIV Columna, ca embriolog senior. A absolvit Facultatea de Medicină la Brașov în 2014, a urmat rezidențiatul de medicină de laborator și, pasionat fiind de bacteriologie, era convins că va face carieră ca medic de laborator. Soarta a avut însă alte planuri și i-a scos în cale câțiva embriologi, care i-au insuflat pasiunea pentru acest domeniu. „Fiind o persoană timidă și retrasă, iar medicina de laborator fiind o activitate unde interacțiunea cu pacienții este limitată, părea perfectă pentru mine. În laborator, eram eu cu aparatele mele. Partea amuzantă este că, în cele din urmă, m-am axat pe embriologie, iar acest lucru implică nu doar muncă de laborator, ci și interacține cu pacienții, interacțiune care, culmea, îmi place”, mărturisește medicul.

    De la an la an, apar tehnologii și proceduri noi, iar rata de succes se îmbunătățește

    Deși embriologia l-a scos mult din zona de confort, dat fiind faptul că presupune interacțiune continuă cu pacienți, medici clinicieni și din alte specialități, pasiunea a devenit atât de mare încât acum nu își dorește să mai facă altceva, ci doar să aprofundeze domeniul. „E o muncă foarte frumoasă, iar procesul de învățare nu se termină niciodată, tot timpul ai ceva nou de aflat. Medicina reproductivă evoluează repede, de la an la an apar studii noi, proceduri noi, tehnologii noi, toate cu scopul de a îmbunătăți rata de succes”, spune dr. Micu.

    Tehnicile de reproducere umană asistată se folosesc atunci când tratamentele obișnuite nu reușesc să rezolve problemele de fertilitate ale cuplului. În funcție de patologie, poate fi nevoie de inseminare artificială, fertilizare in vitro, injectare intracitoplasmatică de spermatozoizi (ICSI) etc. Toate acestea implică muncă de laborator, acesta fiind locul în care se prelucrează sperma (în situații de infertilitate masculină), se selectează cei mai competenți spermatozoizi din proba recoltată, se fecundează ovule, se „cresc” și evaluează embrioni, se congelează și decongelează embrioni etc.

    Fiecare etapă a fiecărei proceduri efectuate în laborator are un timp precis de intervenție. Fără respectarea acestuia, toată munca se pierde.

    „Erorile nu sunt permise. Dacă pierdem embrionii, pierdem tot”

    Dr. Micu este dezamăgit de faptul că, în România, infertilitatea este încă un subiect tabu, iar acest lucru determină cuplurile cu probleme să apeleze târziu sau foarte târziu la specialiști. „Din momentul în care depășesc teama aceasta legată de gura lumii și ajung la medic, ei nu mai sunt singuri în lupta aceasta. Vor fi sprijiniți și îndrumați cum trebuie, pentru că succesul nu e doar scopul lor, ci și al specialiștilor la care apelează. Dacă amână prea mult momentul, poate nu mai ajung la timp”, atenționează medicul.

    Deși înțelege dorința tinerilor de a se realiza profesional înainte de a aduce pe lume un copil, cunoaște zi de zi cupluri care se confruntă cu efectele infertilității generate de vârsta înaintată: resurse ovariene limitate sau zero, ovocite și spermatozoizi de calitate redusă.

    Stres mare, satisfacții pe măsură

    Pentru că evaluarea embrionilor obținuți în laborator se face în momente precise, embriologul trebuie să fie prezent indiferent dacă ziua respectivă este în weekend sau în timpul unei sărbători naționale. „Embrionii se evaluează, în principal, în zilele 5-6, când ajung în stadiul de blastocist. Dacă acele zile sunt în weekend sau în alte zile libere, mă duc să-i evaluez, iar asta nu mi se pare o problemă tocmai pentru că îmi place mult ceea ce fac. Dacă nu se respectă timpul exact al fiecărei faze, embrionul se pierde, iar dacă pierdem embrionii, pierdem tot”.

    Marea satisfacție a echipei de specialiști este, în mod cert, obținerea unei sarcini și a unui copil sănătos. Deseori, embriologii ajung să-i cunoască pe cei mici, fie din fotografii, fie direct, când îi aduc părinții la Centrul de Fertilitate și FIV, fericiți și recunoscători că și-au împlinit visul. De multe ori, victoria nu e doar a familiei, a medicului clinician și a embriologului, ci a unui și lung de specialiști care s-au implicat în rezolvarea cazului: endocrinolog, genetician, nutriționist, psiholog etc.

    Pentru că miza unui astfel de demers este atât de mare, și implicarea, dar și stresul sunt pe măsură. „Admit că pe mine mă consumă fiecare caz, pentru că fără implicare și dedicare, lucrurile nu au cum să iasă bine. În laborator, munca este contra- cronometru, trebuie să fii rapid și nu-ți permiți să faci rabat de la calitate. Dar și satisfacțiile sunt pe măsură. Fiecare caz e special, iar bucuria de la final a pacienților îți rămâne în suflet, mai ales în situațiile în care procedurile au mers mai greoi”.

    „Tot timpul trebuie să cercetezi, să cauți răspunsuri”

    Când închide ușa laboratorului, la finalul zilei de muncă, un embriolog nu are cum să se deconecteze total. „Pur și simplu, nu poți să uiți ce lași în laborator. Reușești să o faci în vacanțe, dar dar de la o zi la alta, nu. Te gândești acolo, speri că a doua zi dimineața vei găsi ceea ce trebuie și că procedurile au evoluat cum trebuie”. În plus, în afara laboratorului, au loc documentarea și învățarea continuă, analizarea cazurilor cu clinicieni și embriologi, participarea la cursuri și congrese în străinătate. „Fără această pregătire continuă, am stagna. Tot timpul trebuie să cercetezi, să cauți răspunsuri, să vezi cum poți să faci mai bine. Cine se oprește din studiu în acest domeniu greșește foarte mult, pentru că nimeni nu știe niciodată tot”, conchide specialistul.  

    Îți recomandăm să te uiți și la acest video

    Te-ar mai putea interesa