Numele de băiat Albert vine din cuvintele germane adal – nobil și berath – strălucitor. Nu este de mirare că a avut o perioadă de glorie în Evul Mediu când majoritatea nobililor germani își numeau așa copiii. Normanzii l-au introdus apoi în Anglia, dar nu a fost apreciat. Totuși, în secolul al XIX-lea a redevenit popular, datorită Prințului Albert, soțul Reginei Victoria. Tot regii l-au făcut celebru și în secolul următor, dar de această dată vorbim despre Casa Regală a Belgiei.
În România nu a fost folosit foarte des în onomastică până în epoca modernă.
Pentru catolici o figură marcantă este Sfântul Albert cel Mare sau Albertus Magnus (n. 1193, Lauingen, Germania– d. , Köln, Germania). Acesta a fost un filosof creștin, călugăr dominican realist, profesor al lui Toma din Aquino și al lui Pedro Hispano, viitorul papă Ioan al XXI-lea, episcop al Diecezei de Regensburg.
Pentru canonizare a trebuit să aştepte anul 1931, când Pius al XI-lea l-a proclamat învăţător al Bisericii, şi Pius al XII-lea, în 1941, patron al celor care cultivă ştiinţele naturale. Este prăznuit în calendarul catolic în data de 15 noiembrie.
Variante ale numelui Albert
Aubert – Franța, Adalbert, Adelbert, Albrecht – Germania, Adelbert, Albertus – Olanda, Alpertti, Altti, Pertti – Finlanda, Adalberto, Alberto, Berto – Italia/ Spania, Adalberto, Alberto –Portugalia, Al, Albie, Bert, Bertie, Bert – diminutive
Persoane celebre
Albert al II-lea, Prinț de Monaco (n. 1958, actualul monarh al principatului de Monaco), Albert Einstein (fizician german), Albert Camus (romancier și filozof francez), Albert Finney (actor englez)
