Menopauza este o etapă normală în viața unei femei, dar pentru multe vine însoțită de schimbări bruște și neașteptate – apar bufeuri care te trezesc noaptea, valuri de transpirații în momente neașteptate și emoții intense care te fac mai irascibilă sau mai tristă. Deși majoritatea femeilor exprimentează aceste simptome, menopauza este văzută adesea ca un subiect tabu și multe femei nu știu că există soluții și specialiști care le pot ușura tranziția. Pentru a gestiona mai bine această etapă, femeile pot merge la câteva controale medicale esențiale. Traseul începe, de regulă, la medicul ginecolog și poate continua, în funcție de nevoie, cu endocrinologul, cardiologul sau psihologul, fiecare având un rol important în menținerea echilibrului fizic și emoțional.
Menopauza marchează sfârșitul perioadei fertile a femeii și este definită prin încetarea permanentă a menstruației, de obicei în jurul vârstei de 50 de ani. Este o etapă naturală, dar schimbările hormonale care o însoțesc pot afecta semnificativ corpul și starea emoțională și pot influența negativ calitatea vieții.
Multe femei evită să vorbească despre menopauză de teamă că vor fi judecate
Deși menopauza are un impact major asupra vieții de zi cu zi, multe femei evită să vorbească despre ea de teama judecății. Unele se tem să nu fie etichetate drept „îmbătrânite“, „prea sensibile“ sau mai puțin capabile, atât acasă, cât și la locul de muncă, iar altele se tem că simptomele lor vor fi ridiculizate. Această teamă, combinată cu lipsa unui sprijin clar, face ca multe femei să păstreze tăcerea. Studiile arată că doar jumătate dintre femei își declară statutul la menopauză la locul de muncă, iar mai puțin de 20% primesc informații sau sprijin formal în cadrul instutiției. Cele mai multe discuții au loc doar între colege, în privat, barierele sociale împiedicând astfel femeile să ceară ajutor sau să își gestioneze mai ușor simptomele.
Pe lângă frica de judecată și barierele sociale, multe femei întâmpină dificultăți și din cauza lipsei de informații clare sau a unui specialist la care să apeleze cu încredere. Studiile recente confirmă că aceste obstacole fac ca multe femei să treacă prin menopauză nepregătite și nesprijinite.
Un studiu publicat în revista științifică Post Reproductive Health, în 2023, a analizat atitudinea și cunoștințele femeilor care au trecut prin menopauză folosind un sondaj online făcut pe 829 de participante. Concluzia cercetării arată că peste 90% dintre femei nu au fost informate despre menopauză la școală, iar aproape jumătate nu s-au simțit deloc pregătite pentru această etapă. Studiul evidențiază că menopauza este percepută ca o perioadă dificilă de majoritatea femeilor și că lipsa informării contribuie la dificultatea de a gestiona simptomele și schimbările fizice și emoționale care apar în această etapă a vieții.
Lipsa informațiilor face și mai grea trecerea prin menopauză
Un alt studiu, publicat tot în 2023, în revista științifică BMC Women’s Health (2023) arată că majoritatea femeilor peste 40 ani aveau puține sau niciun fel de informații despre menopauză înainte de a ajunge la această etapă.
Toate aceste informații arată cât de mult poate fi afectată viața unei femei în perioada menopauzei și cât de important este să primească sprijin. „Primul pas pentru a combate stigmatul este să învățăm femeile să vorbească deschis și sincer despre ceea ce trăiesc. Nu este nimic rușinos în a exprima cum ne simțim în această perioadă, iar cu cât vorbim mai mult, cu atât șansele de a fi înțelese și sprijinite cresc“, este de părere Anna Adam, psiholog în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria.
Partea bună este că există soluții, iar fiecare femeie poate urma câțiva pași clari pentru a trece mai ușor prin această etapă. Un punct de plecare esențial este traseul medical — o serie de vizite la specialiști care o pot ajuta să-și protejeze sănătatea fizică și emoțională pe parcursul menopauzei.
„Este important ca femeia să se adreseze, în primul rând, unui specialist, pentru a-și conștientiza situația și simptomele. Statistic, majoritatea pacientelor se adresează fie mai întâi ginecologului, apoi endocrinologului, fie invers“, explică dr. Alina Burlacu, medic primar edocrinolog în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria.
Detaliem mai jos lista consulturilor medicale recomandate:
1. Consult ginecologic
Ginecologul este primul specialist la care ar trebui să ajungă o femeie în această etapă, deoarece poate confirma instalarea menopauzei — adică sfârșitul menstruațiilor și momentul în care organismul începe să producă mai puțini hormoni feminini, în special estrogen și progesteron. Menopauza se stabilește, de obicei, urmărind istoricul menstrual, adică absența menstruației timp de 12 luni consecutive.
În cadrul vizitei, pacientelor li se explică ce schimbări pot apărea în corp, în această perioadă: bufeuri, transpirații nocturne, tulburări de somn, uscăciune vaginală, modificări ale pielii și părului, fluctuații emoționale sau scăderea densității osoase. Consultația include o discuție detaliată despre simptome, istoricul medical și impactul acestora asupra vieții de zi cu zi. Astfel de controale se recomandă anual sau conform indicațiilor medicului, pentru monitorizarea constantă a sănătății.
„Le încurajăm pe femei să ne adreseze orice întrebări au“
„De regulă, le încurajăm în cabinet să adreseze orice întrebare au, iar noi, la rândul nostru, punem întrebări menite să le ajute să se deschidă. Astfel, pacienta începe să vorbească mai liber și să împărtășească toate nelămuririle pe care le are“, explică dr. Elena Bălan, medic Obstetrică-ginecologie în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria.
În ceea ce privește investigațiile, ginecologul recomandă de regulă teste și controale esențiale, cum ar fi Babeș-Papanicolau, examen de secreție vaginală, ecografie transvaginală și mamografie sau ecografie mamară, în funcție de vârstă. Analizele hormonale pot fi indicate pentru evaluarea nivelului de estrogen, progesteron, FSH și alți markeri relevanți. Aceste investigații ajută la depistarea din timp a unor probleme frecvente, cum ar fi fibroamele, chisturile ovariene, polipii sau modificările la nivelul sânilor. Orice sângerare neobișnuită, durere persistentă sau modificare bruscă la nivelul sânilor ar trebui să determine pacienta să se prezinte imediat la medic.
Consultația permite și găsirea unor soluții pentru simptomele apărute: tratamente pentru uscăciunea vaginală, durerea la contact sexual, menstruațiile neregulate sau sângerările abundente din perimenopauză și, dacă este cazul, medicul poate propune și terapia hormonală de substituție (administrarea de hormoni feminini pentru a înlocui cantitatea redusă de estrogen și progesteron produsă de organism în timpul menopauzei).
2. Consult endocrinologic
După consultul ginecologic, următorul pas important este endocrinologul, care verifică hormonii și modul în care aceștia influențează întregul organism. Endocrinologul nu doar măsoară nivelurile hormonale, ci analizează și modul în care aceste dezechilibre afectează întregul organism: metabolismul, energia zilnică, somnul, sănătatea oaselor și riscul cardiovascular. De asemenea, poate identifica probleme ascunse, cum ar fi tulburările tiroidiene sau dezechilibrele hormonale care nu se reflectă imediat în simptomele evidente.
Consultația începe, de obicei, cu o discuție despre istoricul medical, simptomele resimțite și eventualele probleme asociate menopauzei, cum ar fi creșterea în greutate, oboseala persistentă, tulburările de somn sau scăderea densității osoase. Pentru a evalua mai exact dezechilibrele, endocrinologul poate recomanda analize hormonale pentru estrogen, progesteron, FSH (hormonul foliculostimulant), LH (hormonul luteinizant) și hormoni tiroidieni. Rezultatele ajută la identificarea riscurilor și la alegerea celor mai potrivite tratamente.
„Pentru a stabili diagnosticul, este nevoie de o anamneză corectă. Întrebăm pacienta de când nu mai are ciclu sau ce dereglări menstruale a observat. Ulterior, întrebările devin mai țintite, grupate pe tipuri de simptome. De exemplu, discutăm despre tulburările neurovegetative, cum sunt valurile de căldură, și întrebăm despre somn și transpirațiile nocturne, ceață mentală sau dificultăți de concentrare. Ulterior, recomandăm investigații care să confirme, din punct de vedere al analizelor de laborator, dacă pacienta se află în premenopauză, în menopauză precoce sau în menopauză tardivă“, explică dr. Alina Burlacu.
„Stilul de viață influențează modul prin care o femeie trece prin menopauză“
În funcție de nevoi, medicul poate propune schimbări ale stilului de viață, suplimente de calciu și vitamina D, tratamente pentru tulburările tiroidiene (hipotiroidism sau hipertiroidism), soluții pentru insomnii și anxietate sau tratamente non-hormonale pentru bufeuri sau uscăciune vaginală.
„Încercăm să intervenim asupra stilului de viață, deoarece acesta influențează foarte mult modul în care o femeie trece prin premenopauză. Recomandăm alimentație echilibrată, suplimente dacă este nevoie, sport regulat, igiena somnului și atenție la sănătatea mentală“, adaugă dr. Burlacu.
În anumite cazuri, se poate recomanda și terapia hormonală de substituție, personalizată pentru fiecare pacientă. Aceasta constă în administrarea de hormoni feminini (estrogen și, uneori, progesteron) pentru a înlocui cantitățile pe care organismul nu le mai produce în timpul menopauzei. Scopul acesteia este să amelioreze simptomele neplăcute precum bufeurile, uscăciunea vaginală sau tulburările de somn.
„Principala indicație a terapiei de substituție hormonală vizează tulburările neurovegetative, cum ar fi valurile de căldură, transpirațiile și senzația de ceață mentală, dar și uscăciunea vaginală și alte probleme din sfera urogenitală“, conchide endocrinologul.
3. Consult cardiologic
Odată cu instalarea menopauzei, scăderea nivelului de estrogen poate afecta sănătatea inimii și a vaselor de sânge, prin creșterea colesterolului „rău“ (LDL), scăderea colesterolului „bun“ (HDL), rigidizarea arterelor și creșterea tensiunii arteriale, ceea ce poate duce la apariția bolilor cardiovasculare.
„E important să ținem sub control factorii de risc cardiovascular“
Consultul include, de regulă, evaluarea tensiunii arteriale, verificarea ritmului cardiac (se face o electrocardiogramă) și a nivelului colesterolului (prin analize de sânge). La pacientele cu afecțiuni cardiovasculare deja diagnosticate, medicul poate recomanda și investigații suplimentare, precum ecocardiografia, care oferă o imagine detaliată a inimii și a modului în care funcționează. Astfel, se pot identifica din timp eventuale modificări sau afecțiuni care nu se observă la un consult de rutină.
„În perioada premergătoare menopauzei, este foarte important să ținem sub control factorii de risc cardiovascular. Partea care depinde de fiecare dintre noi include renunțarea la fumat, adoptarea unei diete echilibrate și practicarea regulată a sportului. În același timp, este recomandat și un consult cardiologic, care poate include electrocardiograma și, dacă este necesar, alte investigații specifice pentru evaluarea sănătății inimii“, explică dr. Alina Lemeni, medic cardiolog în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria.
Pentru un control mai bun între consultații, femeile pot să-și măsoare tensiunea acasă și să observe orice modificări ale stării generale, astfel încât să poată semnala din timp medicului orice schimbare. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase zilnice – plimbări regulate, alimentație echilibrată și hidratare corectă – contribuie la menținerea sănătății inimii pe termen lung.
4. Consult psihologic
Menopauza nu afectează doar corpul, ci și emoțiile. Schimbările hormonale pot aduce cu ele stări de anxietate, iritabilitate, tristețe, dificultăți de concentrare sau chiar depresie, ceea ce face ca această perioadă să fie provocatoare din punct de vedere psihic. De aceea, sprijinul unui psiholog este esențial pentru a gestiona mai bine aceste emoții și pentru a preveni impactul lor asupra calității vieții. „O femeie ar trebui să ceară ajutor apar atunci când se simte tristă fără un motiv anume, când experimentează stări de irascibilitate sau disconfort sau când oboseala devine copleșitoare“, sfătuiește psihologul Anna Adam.
„Este esențial ca femeia să își construiască un ritual de auto-îngrijire“
Un psiholog poate ajuta femeile să înțeleagă mai bine schimbările prin care trec și să găsească strategii practice pentru a se adapta. Terapia poate include mindfulness, exerciții de relaxare, consiliere pentru problemele de somn și sprijin în gestionarea schimbărilor de dispoziție.
„Pentru a gestiona mai bine aceste stări din menopauză, există diferite tehnici, însă esențial este ca femeia să își construiască un ritual de auto-îngrijire, care să includă atât partea fizică, cât și cea psihică“, mai adaugă psihologul.
De asemenea, psihologul oferă un spațiu în care femeia se simte în siguranță să vorbească deschis despre temerile, frustrările sau nesiguranțele ei, fără teama că va fi judecată. Se recomandă întâlniri regulate cu psihologul sau ori de câte ori apar stări dificile, pentru a monitoriza și menține echilibrul emoțional.
De asemenea, este util ca femeia să conștientizeze legătura dintre starea psihică și sănătatea fizică: somnul, nivelul de energie, alimentația și chiar sănătatea inimii pot fi influențate de starea emoțională.
5. Consult dermatologic (opțional, dar util)
Pe măsură ce nivelul hormonilor feminini scade în timpul menopauzei, pielea începe să se schimbe vizibil: devine mai uscată, mai subțire și mai sensibilă, iar părul și unghiile își pierd din rezistență. Explicația este simplă. Estrogenul – hormon esențial pentru hidratarea, elasticitatea și regenerarea pielii – se reduce treptat în această perioadă. Odată cu el scade și producția de colagen, iar pielea își menține mai greu hidratarea și se reface mai lent. În același timp, rădăcina firului de păr devine mai sensibilă, ceea ce duce la subțierea acestuia, iar unghiile pot deveni mai fragile sau se pot exfolia ușor.
Ca urmare, pot apărea probleme precum uscăciunea accentuată, mâncărimile, iritațiile, petele pigmentare, ridurile vizibile, căderea părului sau fragilitatea unghiilor. O vizită la dermatolog este recomandată, deoarece există soluții eficiente pentru aceste simptome: tratamente hidratante și reparatoare, terapii pentru pete și roșeață, proceduri anti-îmbătrânire, precum și opțiuni care stimulează creșterea părului sau întăresc unghiile.
6. Consult la nutriționist (opțional, dar util)
Un alt sprijin important în această etapă poate veni din partea nutriționistului, mai ales că multe femei observă o creștere bruscă în greutate. Aceste schimbări sunt legate de scăderea estrogenului, care încetinește metabolismul și face ca organismul să ardă mai greu caloriile. În plus, corpul tinde să depoziteze mai ușor grăsime în zona abdomenului, iar modificările hormonale pot afecta digestia, provocând senzația de balonare și disconfort abdominal.
Un nutriționist poate oferi soluții practice: mese echilibrate, alimente care ajută digestia și reduc balonarea și suplimente de vitamine și minerale esențiale.
7. Evaluarea sănătății osoase (opțional, dar util)
Pe măsură ce nivelul estrogenului scade, sănătatea oaselor poate fi afectată, iar femeile au un risc mai mare de osteopenie sau osteoporoză. De aceea, este recomandat ca, la fiecare 1–2 ani, femeile ajunse la menopauză să facă o osteodensitometrie, o investigație simplă care măsoară densitatea osoasă și ajută la depistarea problemelor înainte să apară fracturi sau complicații.
Investigația este recomandată de ginecolog sau endocrinolog, iar în cazul durerilor articulare sau a istoricului care indică fragilitate osoasă, și de reumatolog. Astfel, femeile pot preveni complicațiile și își pot proteja mobilitatea și calitatea vieții pe termen lung.
