Orice femeie tânără ar trebui să-și facă anual câteva controale de rutină ca să poată să depisteze o posibilă afecțiune în stare incipientă, când este mai ușor de tratat și de vindecat. Am făcut o listă cu zece teste de screening la care ar trebui să mergi dacă ai între 18 și 40 de ani.
Chiar dacă te simți bine și nu te confrunți cu simptome care să-ți dea de gândit, este important ca în fiecare an să treci printr-o serie de controale de rutină ca să te asiguri că ești sănătoasă. De ce este bine să îți faci o obișnuință din a te verifica în fiecare an?
- Îți monitorizezi starea de sănătate generală
- Dacă ai istoric în familie de boli de inimă, diabet, cancer poți să le previi fiind mai atentă la factorii de risc și la stilul tău de viață
- Poți să depistezi din timp o afecțiune înainte să se agraveze și să fie greu de tratat ulterior. Boli precum cancerul de sân, cancerul de col uterin și bolile cu transmitere sexuală nu dau simptome vizibile în stadiu incipient. Spre exemplu, cancerul de sân nu provoacă durere sau alte simptome până când nu ajunge într-un stadiu mai avansat.
- Poți să depistezi afecțiuni care îți pot afecta calitatea vieții pe termen lung, precum boli tiroidiene, hipertensiune sau diabet
- Poți să previi unele boli, precum cele cardiovasculare sau diabetul în urma unor teste pentru colesterol, glicemie și tensiune arterială
- Poți să te asiguri că ești sănătoasă din punct de vedere reproductiv și poți să previi complicațiile care ți-ar putea afecta fertilitatea
- Poți să scapi de frica de boală și să te simți mai în încrezătoare în tine, știind că ești sănătoasă.
Testele de screening de care ai nevoie depind de vârstă, de istoricul medical personal, de cel istoricul familial și de stilul de viață, însă cele mai comune teste pe care le poți face anual, sunt următoarele:
1. Consultație ginecologică
În cadrul consultului ginecologic, medicul va face o examinare pelviană, ca să verifice sănătatea organelor tale reproducătoare. Va inspecta organele genitale externe (vagin, vulvă, labii) ca să vadă dacă există leziuni sau semne de infecții, dar si colul uterin.
De asemenea, în cadrul consultului, medicul poate examina și sânii ca să vadă dacă există noduli sau alte modificări care ridică semne de întrebare.
De la ce vârstă se recomandă?
Controlul ginecologic ar trebui făcut anual, potrivit recomandărilor venite din partea Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor.
Este recomandat să faci prima vizită la ginecolog de la vârsta de 18 ani sau imediat după ce îți începi viața sexuală.
Dacă ai peste 40 de ani, medicul ginecolog va trebui să îți dea o recomandare pentru mamografie (făcută ca parte a screening-ului pentru cancer de sân).
Dacă te confrunți cu simptome anormale, precum dureri pelviene, secreții vaginale neobișnuite, dureri în timpul actului sexual, ciclu menstrual dureros este important să mergi la medic cât mai curând.
2. Testul Papanicolau
Este un examen de screening care ajută la depistarea precoce a celulelor anormale de la nivelul colului uterin, care ar putea evolua în cancer de col uterin. Poate identifica și unele infecții și inflamații, cauzate de virusul HPV (virusul papilloma uman), care este un factor de principal în dezvoltarea cancerului de col uterin.
Testul se face în cabinetul medicului ginecolog, unde acesta prelevează un eșantion de celule de pe colul uterin și le trimite la laborator pentru a fi analizate la microscop.
De la ce vârstă se recomandă?
- Testul Papanicolau este recomandat femeilor începând cu vârsta de 21 de ani sau la trei ani după începerea vieții sexuale.
- Testul se face la fiecare trei ani pentru femeile cu vârsta între 21 și 29 de ani.
- După vârsta de 30 de ani, testul poate fi făcut la fiecare cinci ani, dacă rezultatele sunt normale.
- Între 30 și 40 de ani, testul Papanicolau poate fi combinat cu testul HPV.
3. Testul HPV
Infecția cu virusul papilloma uman (Human Papillomavirus – HPV) este recunoscută la nivel mondial ca fiind cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală.
Testul HPV depistează virusul care poate duce la apariția de celule anormale pe colul uterin.
Practic, NU depistează cancerul, ci depistează acele tulpini HPV cu risc crescut care pot cauza modificări ale celulelor din colul uterin și pot duce la cancer de col uterin. Tulpinile 16 și 18 sunt considerate tulpini cu risc crescut și sunt asociate cu aproximativ 70% din cazurile de cancer de col uterin la nivel global.
Testul HPV poate fi efectuat din același eșantion de celule prelevate pentru testul Papanicolau sau poate fi un test separat.
De la ce vârstă se recomandă?
Testul HPV se recomandă să fie făcut de femeile cu vârsta peste 30 de ani, la fiecare cinci ani.
Mai devreme de această vârstă, testul HPV nu este relevant deoarece la femeile tinere, infecțiile cu HPV sunt frecvente, iar sistemul imunitar reușește să elimine virusul, fără să provoace probleme.
Femeile cu un număr mare de parteneri sexuali pot fi expuse unui risc crescut de infecție cu HPV, prin urmare au nevoie de screening mai atent. Conform unui studiu publicat în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, femeile care au avut mai mult de cinci parteneri sexuali de-a lungul vieții prezintă un risc semnificativ crescut de a dezvolta infecții cu HPV, inclusiv tulpini de risc înalt.
Discută cu medicul ginecolog despre frecvența efectuării unui test HPV, în funcție de istoricul personal.
4. Mamografia
Mamografia este cel mai comun test de screening care examinează țesutul mamar și depistează cancerul de sân în stadiu incipient. Mamografiile regulate pot să identifice cancerul de sân, uneori chiar și cu trei ani înainte de a se manifesta prin simptome.
În timpul procedurii, fiecare sân este presat ușor între două plăci de compresie pentru a se obține o imagine cât mai clară a sânului. Imaginile obținute sunt apoi analizate de medic, care caută să vadă dacă există semne de cancer, precum noduli sau calcifieri.
De la ce vârstă se recomandă?
Mamografia ar trebui făcută anual începând cu vârsta de 40 de ani, chiar dacă nu ai simptome sau un istoric familial de cancer de sân.
Sub vârsta de 40 de ani, medicul poate recomanda o ecografie mamară în cazul în care există suspiciune de anomalii la nivelul sânilor sau daca există un istoric de cancer de sân în familie.
De asemenea, femeile ar trebui să învețe să facă autoexaminarea sânilor lunar pentru a detecta orice modificări vizibile sau palpabile.
5. Screening pentru bolile cu transmitere sexuală (BTS)
Dacă ești activă sexual și ai mai mulți parteneri, este important să faci un screening pentru bolile cu transmitere sexuală. În cele mai multe cazuri, aceste boli sunt asimptomatice – poți avea o infecție fără să știi că o ai.
Pentru ce boli cu transmitere sexuală ar trebui să te verifici și cât de des?
Chlamydia și Gonoree – femeile cu vârsta sub 25 de ani ar trebui să facă anual un control pentru aceste două boli cu transmitere sexuală. Probele se prelevează din secrețiile vaginale sau din urină. Pentru femeile cu mai mulți parteneri sexuali sau care nu folosesc protecție, testele pot fi recomandate chiar mai des.
Până în 25 de ani, comportamentul sexual poate presupune o activitate sexuală mai crescută, mai mulți parteneri sexuali și un risc mai mare de infecție. După 25 de ani se presupune că există un comportament sexual mai responsabil și reducerea numărului de parteneri, deci și riscul de a contacta o boală cu transmitere sexuală. Totuși, screening-ul ar trebui făcut în funcție de comportamentul sexual și de factori de risc personali.
HIV – testarea pentru HIV este recomandată cel puțin o dată în viață pentru toți adulții tineri; se poate face de la vârsta de 15 ani, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Sifilis – femeile cu vârsta sub 25 de ani care sunt active sexual ar trebui testate pentru sifilis cel puțin o dată pe an.
6. Analize de sânge
O dată pe an este necesar să faci un set standard de analize de sânge. Acestea sunt:
- Hemoleucogramă – verifică anemia, infecțiile și probleme de coagulare ale sângelui
- Profilul metabolic – include teste de glicemie, profil lipidic (colesterol, LDL, HDL, trigliceride), teste renale (creatinină, uree, acid uric), teste hepatice (TGO, TGP, bilirubină) Practic, acest profil verifică dacă ai factori de risc pentru diabet, boli de inimă, afecțiuni de ficat și rinichi
- Fier, feritină, vitamina D și vitamina B12
- Hormoni tiroidieni – TSH (hormon de stimulare tiroidiană) este recomandat pentru a evalua funcționarea tiroidei. Dacă ai simptome de oboseală, creștere în greutate, piele uscată, anxietate, poți face o testare TSH pentru a detecta o posibilă hipertiroidie sau hipotiroidie.
Frecvența și analizele de sânge de care ai nevoie pot varia în funcție de istoricul tău medical și de factorii de risc individuali, deci e important să consulți un medic pentru a stabili un plan personalizat.
7. Screening pentru diabet
Diabetul este una dintre cele mai răspândite boli cronice la nivel mondial, iar numărul cazurilor este în creștere. În anul 2021, aproximativ 537 de milioane de adulți (20-79 de ani) erau diagnosticați cu diabet; se estimează ca până în anul 2030, numărul persoanelor diagnosticate cu diabet să crească până la 643 de milioane, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.
Mulți oameni trăiesc cu diabet de tip 2 nediagnosticat timp de ani de zile, ceea ce poate duce la complicații precum boli cardiovasculare sau insuficiență renală.
De la ce vârstă se recomandă?
Chiar dacă nu ai factori de risc, este recomandat să îți testezi glicemia începând cu vârsta de 35 de ani, la fiecare trei ani, dacă rezultatele sunt normale.
Screening-ul pentru diabet este recomandat în funcție de vârstă, factori de risc și istoricul medical. Dacă ai factori de risc precum istoric familial de diabet, supraponderabilitate, hipertensiune, testarea trebuie făcută mai devreme și mai des.
8. Consultație dermatologică
O consultație dermatologică anuală este necesară dacă:
- Ai pielea deschisă la culoare
- Te expui la soare în exces fără să folosești protecție solară sau mergi la solar
- Ai multe alunițe pe tot corpul și acestea au forme atipice
- Ai istoric în familie de cancer de piele
American Cancer Society spune că autoexaminarea lunară a pielii este un pas important în scăderea riscului de a face cancer de piele.
Ca să te autoexaminezi, uită-te la felul în care arată pielea corpului tău și caută semne precum alunițe noi, modificări ale alunițelor vechi, pete, zone aspre, răni care nu se vindecă. Orice modificare a pielii ar trebui să te trimită la medicul dermatolog.
9. Consultație oftalmologică
De la ce vârstă se recomandă?
Între 18 și 39 de ani, ar trebui să faci un consult oftalmologic o dată la doi ani, dacă nu ai probleme de vedere și nu ai factori de risc.
Dacă porți ochelari, ai istoric familial de boli precum glaucom, ai diabet sau hipertensiune arterială ar trebui să faci consultul anual. De asemenea, dacă ai ochii uscați, dureri de ochi sau migrene persistente ar trebui să mergi la un consult.
10. Consultație psihologică
Nu trebuie să ai o problemă ca să mergi la psiholog. În zilele noastre, psihoterapia devine o necesitate dacă vrei să îți îmbunătățești sănătatea emoțională, relațiile cu cei din jur și calitatea vieții în ansamblu.
Mai mult, dacă treci prin schimbări în starea de spirit (ești tristă în mod inexplicabil sau dimpotrivă simți că te irită orice lucru în ultimul timp), dacă te confrunți cu insomnie, te simți lipsită de motivație, nu ai energie, nu poți să te concentrezi, faci atacuri de panică, ești anxioasă, ești mereu stresată, e important să deschizi o discuție cu un psiholog.
Acesta va putea să identifice probleme precum anxietatea, stresul cronic și chiar depresia.
